Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a precizat, vineri, că organizatorii funeraliilor Regelui Mihai I nu au solicitat Coroana de Oţel originală, aflată în colecţia instituţiei muzeale, pentru a o aşeza pe sicriul Majestăţii Sale Defuncte, după ce, în urmă cu o zi, directorul muzeului a spus că nu era posibilă folosirea acesteia în cadrul ceremoniilor funerare, pentru că nu este prevăzut în legislaţie un astfel de scop.
„Dorim să menţionăm faptul că Muzeul Naţional de Istorie a României nu a primit din partea organizatorilor funeraliilor nicio solicitare de împrumut a Coroanei de oţel a Regilor României. Împrumutul bunurilor culturale mobile se supune unei proceduri speciale, fiind necesară avizarea din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale. În condiţiile în care ni s-ar fi solicitat împrumutul coroanei, şi doar după verificarea tuturor condiţiilor de păstrare a acesteia, puteam parcurge această procedură”, a transmis MNIR, printr-un comunicat de presă, citat de News.ro.
„Având în vedere faptul că este un obiect clasat în categoria juridică Tezaur, a Patrimoniului Cultural Naţional, dorim să facem cunoscute prevederile legale reglementate în Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (Capitolul III - Păstrarea, depozitarea şi asigurarea securităţii bunurilor culturale mobile, art. 23): «(1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: e) să nu utilizeze şi să nu permită utilizarea acestor bunuri în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii»”, mai arată comunicatul.
Avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii „Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi, a explicat pentru News.ro, vineri, că folosirea Coroanei de Oţel în cazul ceremoniilor funerare pentru Majestatea Sa Defunctă Mihai I nu apare ca interzisă în legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil la care a făcut referire joi directorul MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu.
„Domnul Oberländer dezinformează parţial. Art. 23 lit.e din Legea 182/2000 precizează la ce fel de manifestări nu pot fi folosite bunurile clasate în Tezaur. Organizarea unei înmormântări nu este enumerată. Excepţie posibilă: doar dacă i s-ar periclita integritatea sau ar fi expusă pierderii ori furtului. Cam greu, având în vedere faptul ca ar fi fost expusă la Peleş şi la Palatul Regal, fiind păzită de jandarmi şi poliţie”, a transmis Bogdan Grabowski pentru News.ro.
Avocatul a continuat: „Art.34 din legea 182/2000 precizează obligaţia de a obţine nişte acorduri şi avize pentru organizarea de expoziţii sau proiecte culturale. Textul nu restrânge categoria manifestărilor la care poate participa un bun din Tezaur”.
Legea 182/2000 prevede: Art. 23. - (1) Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: e) să nu utilizeze şi să nu permită utilizarea acestor bunuri la organizarea de spectacole, parade ale modei, ca recuzită cinematografică sau teatrală, precum şi în orice alte scopuri care le-ar periclita integritatea sau le-ar expune pierderii, deteriorării ori sustragerii.
Art. 34. - (1) Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi cu aprobarea Ministerului Culturii.
Directorul MNIR a declarat joi pentru News.ro că motivul pentru care o copie a fost aşezată pe sicriul regelui Mihai I este acela că legea nu permite folosirea originalului clasat în categoria Tezaur.
„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate în categoria Tezaur, cum este Coroana de Oţel a României, care se găseşte în colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, pot fi folosite doar pentru două scopuri: scopul expoziţional şi de cercetare şi pentru investigaţii fizico-chimice sau de altă natură. Deci pentru orice altă utilizare, recuzită sau în alte scopuri legea este foarte clară. Nu există o asemenea posibilitate. Mai mult decât atât, patrimoniul muzeal clasat nu poate ieşi din sediul instituţiei decât printr-un aviz al Comisiilor naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Şi, de asemenea, obiectul trebuie să fie asigurat. Niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită. Legea nu permite şi nici nu s-a făcut nici un demers în acest sens”, a spus directorul MNIR.