O moleculă descoperită recent ar putea încetini sau stopa progresia maladiei Parkinson, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Rutgers University și Scripps Research din SUA.
Maladia neurodegenerativă, care afectează peste 10 milioane de persoane la nivel mondial, potrivit Parkinson's Foundation, este incurabilă. Parkinson este o tulburare a sistemului motor, iar cele patru simptome principale ale bolii, care apar lent în timp, sunt tremurul, rigiditatea, instabilitatea posturală, precum și tulburările de echilibru și coordonare.
În cazul acestei maladii, proteina alfa-sinucleină se acumulează anormal în celulele creierului, provocând deteriorarea și moartea acestora. Însă, cercetătorilor le-a fost foarte dificil să țintească această proteină, pentru că nu are o structură fixă și își modifică forma. Nivelurile mari de alfa-sinucleină care se acumulează în creier accelerează procesul de deteriorare a celulelor, iar cercetătorii încearcă să găsească modalități de a încetini producerea acestei proteine, ca formă de tratament.
În 2014, expertul în Parkinson M. Maral Mouradian, director al Rutgers Robert Wood Johnson Medical School Institute for Neurological Therapeutics, l-a contactat pe Matthew D. Disney, profesor de chimie la Scripps Research din Florida, pentru a explora o nouă idee de tratament pe baza unei tehnologii dezvoltate de cel de-al doilea, conform Mediafax.
Metoda lui Disney implica plasarea pe structura ARN (acid ribonucleic) a unor mici molecule sau compuși similari medicamentelor. Cei doi colaboratori erau de părere că tehnologia inovatoare poate fi folosită pentru a pune la punct un medicament care să țintească ARN-ul mesager care codează proteina, pentru a încetini producerea acesteia în creierele pacienților cu Parkinson. Dacă proteina nu poate fi eliminată cu ajutorul medicamentelor, ARN-ul poate reprezenta o țintă viabilă.
În timpul cercetărilor lor, aceștia au descoperit un compus care previne acumularea proteinei în creier. Noul compus, Synucleozid, reduce nivelurile de alfa-sinucleină și protejează celulele cerebrale de efectele toxice ale proteinelor pliate anormal, fapt care sugerează că poate încetini progresia bolii.
Mouradian a spus că acest tratament ar fi eficace în cazul pacienților aflate în primele stadii ale bolii, prezentând simptome minime.
În prezent, sunt testate mai multe tratamente contra maladiei Parkinson, pe bază de anticorpi, care, însă, pot fi utile în stadii târzii ale bolii, după ce deja s-au format acumulări de alfa-sinucleină.
Mouradian a mai spus această moleculă poate fi benefică și în cazul pacienților care suferă de demență cu corpi Lewy, boală provocată tot de acumularea de alfa-sinucleină.
Conceptul de țintire a unor secvențe din ARN pentru a reduce producția unor proteine poate fi util și în cazul altor maladii neurodegenerative, precum Alzheimer.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Editor: A. D.
