Foto Locul de lângă București unde radiațiile gamma ajută la întărirea credinței și ucid bacteriile din spitale

În viața lor pe acest pământ, icoanele, chiar și cele făcătoare de minuni, au un teribil dușman de moarte, materializat sub forma cariilor de lemn, pe care doar minunile tehnologiei și științei moderne le pot eradica în întregime. Pentru a recondiționa și „revitaliza” icoanele și diversele obiecte de cult religios, înaltele fețe bisericești apelează, de ani buni, la un partener mai puțin obișnuit: Departamentul de Iradieri Tehnologicie de la Măgurele (IRASM).

Aici, arma supremă care, în acest caz, nimicește în masă inamicii microscopici ai credinței, îl reprezintă teribilele radiații gamma. Acestea „curăță” tot în calea lor, iar obiectele de cult religios se pot bucura, astfel, de o nouă „viață”.

La IRASM, icoanele și obiectele de cult religios sunt iradiate fără milă, până ce sunt complet „curățate” de orice microorganisme care le populează.

Așa s-a întâmplat, de pildă, în urmă cu câțiva ani, cu icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, din Vâlcea. După ce a fost supusă intens unui bombardament de radiații, obiectul de cult a fost readus la mănăstire complet golit de carii, pentru a continua să fie admirată și venerată. De un tratament similar s-au bucurat alte catapeteseme sau icoane de la Protoieria Brăilei, mănăstirea Tismana-Gorj ori parohia Robești-Vâlcea.

Credincioșii nu au de ce să se teamă că vor străluci, brusc, în toiul nopții, după modelul trist al Cernobîlului. Icoanele sau catapetesmele nu emit radiații, iar asta se datorează tehnologiei de iradiere folosite la Măgurele.

„Radiațiile gamma pot fi utilizate în scopul ăsta”, explică Valentin Moise, șeful departamentului IRASM, care numără în prezent în jur de 30 de cercetători. „Știm că ele sunt foarte penetrante, ele pătrund în orice material, indiferent de formă și asta te asigură că ajung unde trebuie, ca să omoare organismele și nu produc radioactivitate. Asta e foarte important”, declară Moise, care precizează că, în acest scop, este folosită o sursă radioactivă de cobalt.

Cobaltul radioactiv este utilizat, de altfel, în cobaltoterapie, la tratamentul/iradierea tumorilor canceroase.

Faptul că nu produc, la rândul lor, radioactivitate, înseamnă că obiectele supuse tratamentului cu raze gamma nu prezintă pericol pentru cei din jur.

Activitatea principală a centrului de iradieri de la Măgurele: sterilizarea echipamentelor medicale de unică folosință produse în România

De altfel, activitatea principală a departamentului IRASM o reprezintă „iradierea” ehipamentelor de unică folosință din domeniul medical. 

„Se folosesc foarte multe dispozitive medicale de unică folosință”, spune cercetătorul. „De pildă materialele plastice, care se folosesc în cantități uriașe. E cea mai sigură metodă să folosești ceva de unică folosință, decât să faci o resterilizare, cum se făcea pe vremuri, când fierbeai seringa”.

În acest fel, la Măgurele, cu ajutorul radiațiilor se sterilizează cam tot ce se produce în România în materie de produse medicale de unică folosință.

„Majoritare la noi sunt ambalajele pentru produse farmaceutice. Există produse farmaceutice sterile și ele au evident nevoie ca și ambalajele, flacoanele să fie și sterile”, spune Moise.

Dar, pe lângă sterilizarea echipamentelor medicale, radiația se dovedește a fi un excepțional instrument în slujba credinței (distrug cariile care amenință icoanele și catapetesmele din lemn de la diverse biserici și mănăstiri) dar și pentru protejarea patrimoniului cultural: colecțiile de carte rară, țesăturile și chiar tablourile amenințate de tot felul de dăunători sunt aduse în camera specială de iradieri la IRASM, o incintă care arată ca rezultatul încrucișării dintre un crematoriu și un buncăr antiatomic.

Astfel de cazuri, chiar dacă reprezintă un procent infim din activitatea IRASM, sunt întotdeauna un bun pretext de reclamă pentru institut. Plus că, la o singura astfel de comandă, cantitățile sunt mari - zeci de tone de hârtie sau sute de obiecte din lemn.

„A venit cu tot altarul. Noi ne-am ocupat de partea de iradiere”

S-a întâmplat, de pildă, , în 2005, în cazul catepetesmei de la biserica din Izvoarele, care s-a demontat, bucată cu bucată și a fost pusă la cuptorul cu radiații. Situația, în acest caz, era una critică.

„Ne povestea părintele că femeia de serviciu strângea două fărașe de rumeguș în fiecare dimineață. De la carii. Le era frică să nu cadă în timpul slujbei. Părintele și-a făcut socoteala cât costă să facă un nou catapeteasm sau să îl supună, la noi, tratamentului”, își amintește Valentin Moise.

Tratamentul de la Măgurele a însemnat 10% din costurile necesare realizării unui nou catapeteasm, conform spuselor directorului IRASM.

„A venit cu tot altarul. Noi ne-am ocupat de partea de iradiere. I-am spus să aducă tot ce înseamnă lemn din biserică: parchet, dușumea, ce a vrut să păstreze. Tot ce e lemn să nu rămână ascunse cariile”, spune cercetătorul.

„Părintele așa a lăsat-o, cu găurile rămase de la carii, a mai curățat-o cu meșterii locali, dar nu a astupat găurile de la carii. Am vizitat-o în 2015. Nu avea carii, la 10 ani după tratamentul cu radiații”.

Cum poate fi folosită tehnologia sterilizării prin radiații la rezolvarea problemei infecțiilor din spitalele românești

„Din păcate, nu există o soluție portabilă”, afirmă șeful IRASM. „Radiațiile sunt foarte penetrante. E foarte greu să le ții în container sau, cum avem noi, într-un buncăr de beton, care să țină radiația. Dozele necesare pentru sterilizare sunt uriașe: dozele la care mor microorganismele sunt de 3-4 ori mai mari față de cele la care mor oamenii”.

Cu alte cuvinte, poți steriliza spitalul, dar omorî tot ce e în interior și poartă amprentă ADN, de la microbi și până la pacienți, asistente medicale, agenți de pază, femei de serviciu, medici de gardă, chirurgi.

Există, însă, o posibilă soluție, pentru viitor.

„Aici avem și un grup de cercetare. Avem un proiect, în momentul acesta, la care, tot prin iradiere, urmărim obținerea de suprafețe cu proprietăți antimicrobiene. Asta cu trimitere la problema din spitale. Ar putea fi o soluție. Nu neapărat să dezinfectezi la fața locului, ci să folosești pereți, textile, așternuturi etc. deja sterilizate”.

Proiectul se află, momentan, „la jumătate”.

„Este un proiect pe doi ani. Ca experiment, se pot face multe. Proiectele sunt la faza asta, de experiment, pur de cercetare. E o distanță până să treci la faza practică”.

Cu alte cuvinte, vor mai trece ceva ani până când ideea, dacă va fi confirmată de experimente, să poată fi și implementată în mod practic.

Până atunci, institutul își continuă activitatea de sterilizare a echipamentelor medicale de unică folosință. În cifre, aceasta înseamnă în jur de 20 de metri cubi pe zi. Sau, în cazul plasticelor ușoare, în jur de 3 tone pe zi.

„Noi așa lucrăm, în metri cubi sau tone. Ca număr de bucăți, ies foarte multe, câteva sute de mii de flacoane, de exemplu”, declaraă directorul IRASM.

În afara plasticelor de unică folosință, la Măgurele mai vin „comprese din tifon, comprese impregnate și tot felul de truse de biopsie”.

Tot aici sunt certificate opere de artă. Cu ajutorul diverselor tehnologii din laboratoarele centrului, se pot autentifica, de pildă, diverse opere de artă.

„Partea de iradiere, sursa de cobalt nu se oprește, ea emite radiație tot timpul. Timpul de înjumătățire e de circa 5 ani. Iar sursa asta costă și încercăm să folosim cât mai mult timp din ea. Pentru asta lucrăm 24 de ore pe zi. Ture de 12 cu 24”. 

„Punem obiectele la iradiat la o anumită doză. Ce trebuie să moară, moare”, concluzionează directorul IRASM.