Kilicdaroglu împotriva lui Erdogan. Care sunt mizele alegerilor prezidențiale din Turcia. Date despre cel de-al doilea tur de scrutin
Turcii votează duminică, 28 mai, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, având de ales între actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan şi contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu, un scrutin ce va decide dacă preşedintele îşi va prelungi domnia într-un al treilea deceniu.
Reuters prezintă un ghid pentru turul al doilea cu cei doi candidaţi şi problemele cheie, precum şi detalii despre modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din 14 mai, când a avut loc şi primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrie News.ro.
Votul prezidențial și rezultatele primului tur
Turcii vor alege un preşedinte pentru un mandat de cinci ani. În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 49,5% din voturi, fiind la mică distanţă de majoritatea necesară pentru a evita un al doilea tur de scrutin, într-un vot văzut ca un referendum asupra regimului său autocratic.
Kemal Kilicdaroglu, candidatul unei alianţe de opoziţie formate din şase partide, a primit 44,9% din voturi. Candidatul naţionalist Sinan Ogan s-a clasat pe locul al treilea, cu 5,2% susţinere, şi a fost eliminat.
Rezultatul a contrazis prognozele sondajelor, care îl dădeau pe Kilicdaroglu în frunte. Un referendum din 2017 a aprobat la limită iniţiativa lui Erdogan de a lărgi prerogative preşedinţiei, făcându-l pe preşedinte cu puteri asupra guvernului şi eliminând postul de prim-ministru.
În calitate de preşedinte, Erdogan stabileşte politica privind economia, securitatea, afacerile interne şi internaţionale ale Turciei.
Candidații
Recep Tayyip Erdogan
La mai bine de 20 de ani de la venirea la putere a lui Erdogan şi a partidului său AKP, acesta speră să îşi prelungească mandatul de cel mai longeviv conducător al Turciei moderne. Performanţa sa remarcabilă din 14 mai, când a reuşit să mobilizeze alegătorii conservatori, a sfidat previziunile privind dispariţia sa politică.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Victoria lui ar consolida dominaţia unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul secular fondat în urmă cu 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa religioasă, consolidând în acelaşi timp puterea în mâinile sale în ceea ce criticii consideră a fi un marş spre autocraţie.
Săptămâna aceasta, Erdogan a primit sprijinul naţionalistului de linie dură Sinan Ogan, ceea ce l-a întărit pe actualul preşedinte şi a intensificat provocarea pentru Kilicdaroglu în turul doi.
La votul parlamentar din 14 mai, sprijinul pentru AKP-ul lui Erdogan a scăzut cu şapte puncte faţă de cele 42,6 procente pe care le obţinuse la alegerile din 2018, dar, având în vedere că alianţa sa se bucură de o majoritate parlamentară, el a cerut alegătorilor să îl susţină pentru a asigura stabilitatea politică.
Kemal Kilicdaroglu
Kemal Kilicdaroglu este atât principalul candidat al opoziţiei, cât şi preşedintele CHP, partid care a fost înfiinţat de Mustafa Kemal Ataturk - fondatorul Turciei moderne. El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă şi a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independenţa sistemului judiciar pe care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.
Cu toate acestea, după 14 mai, retorica sa a luat o turnură dură, adresându-se alegătorilor naţionalişti în încercarea sa de a-l depăşi pe Erdogan şi promiţând să trimită înapoi milioane de refugiaţi sirieni. Partidele prokurde din Turcia şi-au reafirmat sprijinul pentru Kilicdaroglu în turul doi, fără a-l numi, la o zi după ce şi-au exprimat furia faţă de un acord pe care acesta l-a încheiat cu Partidul Victoriei (ZP), de extremă dreapta şi antiimigranţi.
Liderul ZP, Umit Ozdag, a declarat miercuri sprijinul partidului său pentru Kilicdaroglu, într-un potenţial avânt pentru liderul CHP, contracarând impactul sprijinului lui Ogan pentru Erdogan. ZP a obţinut 2,2% din voturi la alegerile parlamentare.
Care este miza
Votul va decide nu doar cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe.
Criticii lui Erdogan spun că guvernul său a pus botniţă disidenţei, a erodat drepturile şi a adus sistemul judiciar sub dominaţia sa, acuzaţie negată de oficiali. Economia Turciei este, de asemenea, în centrul atenţiei. Economiştii spun că politica oportunistă a lui Erdogan de a avea rate scăzute ale dobânzii, în ciuda preţurilor în creştere, a fost cea care a dus la o inflaţie de 85% anul trecut, iar lira s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu. Kilicdaroglu s-a angajat să revină la o politică economică mai ortodoxă şi să restabilească independenţa băncii centrale turceşti.
În ceea ce priveşte afacerile externe, sub conducerea lui Erdogan, Turcia şi-a sporit puterea militară în Orientul Mijlociu şi în afara acestuia, a creat legături mai strânse cu Rusia şi a văzut relaţiile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite devenind din ce în ce mai tensionate.
Turcia şi Naţiunile Unite au intermediat, de asemenea, un acord între Moscova şi Kiev pentru exporturile de grâu ucrainean, iar Erdogan a anunţat săptămâna trecută o nouă prelungire de două luni.
Prezență ridicată la vot
Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există de asemenea 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai.
Secţiile de votare din Turcia se deschid duminică la ora locală 8.00 (şi a României) şi se închid la ora 17.00. Vânzarea de alcool este interzisă în ziua alegerilor. Prezenţa la vot la alegerile din Turcia este, în general, ridicată. La 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate.
Rezultatele
În conformitate cu regulile electorale, ştirile, previziunile şi comentariile despre vot sunt interzise până la ora locală 18.00, iar presa are libertatea de a relata despre rezultatele alegerilor doar de la ora 21.00.
Cu toate acestea, Înaltul Consiliu Electoral poate permite presei să relateze rezultatele mai devreme şi, de obicei, o face. Rezultatele de duminică seară vor apărea probabil mai devreme decât cele din 14 mai, având în vedere simplitatea relativă a buletinului de vot.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
