Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, pentru Digi24, că Ungaria a susținut și va susține România în drumul către aderarea la Spațiul Schengen, adăugând că atunci când Ungaria va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene subiectul va fi repus pe agendă. De asemenea, el vorbit și despre planurile Coaliției de a elimina anumite facilități fiscale în încercarea de a acoperi găurile de la bugetul de stat, explicând că „deficitul de 4,4 prevăzut în legea bugetului e depășit și nu se poate respecta”, ceea ce va duce la probleme și că dacă ar mai fi în Guvern nu ar lua aceste măsuri.
Aderarea României la Schengen
În ceea ce privește subiectul aderării României la Spațiul Schengen, Hunor a declarat că „Ungaria a susținut aderarea și anul trecut și acum doi ani”.
„Ungaria a susținut aderarea României și anul trecut și acum doi ani. Au și spus că a fost o decizie incorectă anul trecut și că trebuie corectată acea decizie. Acum suntem sub președinția spaniolă și contează foarte mult ce se va întâmpla în această jumătate de an. Eu sper, nu am detalii, că nu mai sunt în Guvern, și nu știu exact toate discuțiile, că sub președinția spaniolă, în octombrie undeva, dacă noi intrăm cu spațiul aerian ar fi un prim pas și ar fi o deschidere, după care poți să mergi mai departe cu frontiera terestră și aici, sub președinția ungară, se poate repune din nou pe agendă, fiindcă în prima jumătate a anului viitor nu se vor discuta chestiile legate de Schengen, că toată lumea va fi în campanie electorală. Discutiile vor începe după alegerile europarlamentare, deci după 9 iunie și sunt convins că sub președinția ungară va fi pe agendă această chestiune și va exista o susținere din partea Ungariei în continuare. Noi trebuie să rezolvăm problema cu Austria și Bulgaria să rezolve problema cu Olanda. Deci, aceste discuții bilaterale trebuie purtate. Asta spuneau și suedezii în prima jumatate a anului, asta cer și spaniolii”, a mai explicat președintele UDMR.
El a mai adăugat că este o „situație destul de complicată, într-un context regional complicat, fiindcă și austriecii au problemele lor, dar asta nu este un motiv pentru a sancționa pe cineva care îndeplinește criteriile”.
„Tu, ca stat, nu poți să permiți să fii umilit până la nesfârșit. Asta spuneam și când eram la guvernare, asta spun și acum”, a mai spus Kelemen.
Alegerile din 2024 și euroscepticismul
Întrebat și despre alegerile din 2024 și despre euroscepticism, Kelemen Hunor a răspuns că acesta crește, și putem observa asta doar uitându-ne la sondaje, dar a adăugat că nu este o problemă majoră. El a mai precizat că „avem nevoie de UE”.
„Avem nevoie de UE. Nu poți să spui că nu e nevoie de UE, nu vom spune așa ceva niciodată. Este nevoie. Nu poți să fii dezamăgit de UE. Poți să fii dezamăgit de anumite decizii, de anumiți politicieni, când nu reflectă așteptările oamenilor. Trebuie să ne mobilizăm, fiindcă România a avut numai de câștigat de când a intrat în UE. O dezamăgire nu înseamnă că trebuie să te întorci cu spatele spre o construcție absolut necesară. Într-o competiție globală ori vom câștiga împreună, cu toții, ori vom pierde, dar anumite corecții da, trebuie să facem”, a mai spus Kelemen.
Kelemen Hunor a adus în discuție și mesajele antimaghiare ale unor partide din România, declarând că o astfel de atitudine trebuie să fie respinsă, pentru că este vorba despre o intoxicare a relațiilor româno-maghiare și a îndemnat partidele mari să nu fie de acord cu astfel de mesaje și să nu le preia. El a adăugat că „lumea o să aleagă originalul, nu fake-ul”.
De asemenea, cu această ocazie, Kelemen a explicat că UDMR nu a ieșit de la guvernare, ci că a fost dat afară.
„Noi nu am ieșit de la guvernare, noi am fost dați afară, noi nu am plecat de la masă, la un moment dat am fost împinși în afara guvernării. Nu am dorit să plecăm de la guvernare, nu a fost dorința, alegerea sau decizia noastră. Pe de altă parte, ești în afara guvernului, nu mai ai acel instrument prin care ai putut să ajuți și comunitatea ta, dar am demonstrat că proiectele noastre lansate, gestionate, administrate erau pentru toată țara, erau pentru toți cetățenii României și am avut și rezultate, dar, acum, din această poziție, trebuie să construim noi o campanie electorală și mesajele noastre trebuie să meargă în direcția de a susține prezența comunității maghiare în toate instituțiile în care se iau decizii: Parlamentul European, autoritățile locale și județene și Parlamentul României și vom reuși”, a mai declarat liderul UDMR.
El a adăugat că vor milita tot timpul pentru dialog între majoritate și minoritate și pentru „a-l înțelege și a-l accepta pe celălalt”.
Eliminarea facilităților fiscale
Întrebat și despre planurile Coaliției de a elimina anumite facilități fiscale în încercarea de a acoperi găurile de la bugetul de stat, Hunor a răspuns că este convins că „deficitul de 4,4 nu va merge, ceea ce va crea probleme”.
„Ceea ce văd în acest moment este că deficitul de 4,4 prevăzut în legea bugetului e depășit și nu se poate respecta. Nu știu ce va face Guvernul și unde se va opri, dar sunt convins că 4,4 nu va merge, ceea ce va crea probleme. Eliminarea facilităților este o chestiune riscantă, dar nu pot eu să dau sfaturi celor care au rămas la guvernare. Eu, dacă aș fi acum în Guvern, nu aș discuta despre eliminarea facilităților nici la IT-iști, nici la constructori, nici la industria alimentară și agricultură. Sunt lucruri care pot fi, în acest moment, discutate și trebuie discutate în perspectiva anului 2024, dar cel mai important lucru este să-i protejezi pe cei care sunt vulnerabili și să asiguri o funcționare a economiei”, a explicat el.
Spre final, Hunor a mai adăugat că „nu are datele necesare, în prezent, pentru a aduce o critică mai directă asupra deciziilor care sunt pregătite”, însă a explicat că el „nu ar umbla la acele facilități care țin în mișcare industria construcțiilor, de care au nevoie agricultorii și industria alimentară și IT-iștii”.
„S-a demonstrat că aceste sectoare funcționează așa, deci dacă funcționează așa trebuie să cauți soluții în altă parte. Fiecare poate să aibă idei, dar cei care sunt responsabili sunt cei de la PSD și PNL. S-a văzut o economie care se gripează încet, încet. Pe de altă parte, consumul scade, vrând, nevrând. Asta înseamnă că puterea de cumpărare a cetățenilor a scăzut și inflația a scăzut, ceea ce e bine. Nu sunt foarte sceptic în ceea ce privește perspectivele, dar trebuie să găsești un echilibru și să menții economia funcțională”, a conchis președintele UDMR, Kelemen Hunor.
Întâlnirea dintre Viktor Orban și Marcel Ciolacu
Kelemen Hunor a fost întrebat și de vizita neoficială a premierului Ungariei în România, explicând că la întâlnire au fost discutate teme precum relația dintre cele două țări, Schengen, investiții și infrastructura feroviară. Hunor a mai adăugat că ultima întâlnire dintre cei doi premieri a avut loc în 2019, când Orban s-a întâlnit cu premierul Emil Boc.
„Ultima întâlnire între cei doi a avut loc în 2010, când Orban s-a întâlnit cu premierul Boc. 13 ani au trecut și cred că am intrat în normalitate. Marcel Ciolacu l-a invitat pe Viktor Orban și Viktor Orban a acceptat această invitație. Săptămâna trecută, vineri după-amiază, spre seară, a fost lansată această invitație și răspunsul a venit foarte repede. A fost o întâlnire informală, nu a fost pregătit, nu era o agendă, era o discuție informală, dar era o reintrare în normalitate. Până acum, Orban n-a mai avut invitație de la niciun alt premier. A fost o masă de prânz între patru oameni. Am fost și eu și Sorin Grindeanu”, a mai spus Kelemen pentru Digi24.
Acesta a mai adăugat că „au discutat despre relațiile dintre cele două state și despre câteva probleme importante care pot fi puse în aplicare pe termen lung”, cum ar fi infrastructura feroviară, Schengen și investițiile.
„Orban spunea la un moment dat că așteaptă investitori în Ungaria”, a mai spus președintele UDMR. Marcel Ciolacu și Viktor Orban au discutat, miercuri, în cadrul întâlnirii informale avute la București, ca cele două guverne să implementeze un mare proiect de infrastructură. Este vorba, potrivit informațiilor obținute de Digi24.ro, de un tren de mare viteză - TGV - pe ruta București Budapesta. Întrebat despre acest subiect, Kelemen Hunor a explicat că „este o idee care a fost lansată mai demult și care a fost reluată între cei doi premieri”, dar că nu au fost stabilite detalii. „Până nu ai deziderate majore nu ai cum să pui în aplicare. Dacă nu există un mare proiect, o viziune pe termen lung, nici finanțare nu găsești și nici detaliile nu pot fi stabilite. Există în acest moment această idee. Trebuie să fii de acord că trebuie să construiești o astfel de linie, după aceea trebuie să faci un studiu unde și cum se poate realiza, trebuie să găsești tehnologie și s-a pus problema să fie o tehnologie europeană și francezii sunt în prima linie cu tehnologia lor și după aceea, dacă ai și tehnologia și studiile de fezabilitate, poți să găsești și finanțare. Este un proiect care sigur va dura un deceniu, cel puțin, în momentul în care începe punerea în aplicare, dar fără deziderate majore stai pe loc. Trebuie să știi să visezi, visul să fie ceva care să fie pus în aplicare și sigur că se va realiza”, a mai declarat Kelemen Hunor pentru Digi24.
Viktor Orban a venit la București în vizită privată, special pentru întâlnirea cu Ciolacu. Premierul Ungariei participă în această săptămână la Școala de Vară de la Tușnad, unde în fiecare an susține un discurs.
Editor : B.C. | R.K.
