VIDEO. Dan Ioan Popescu, la DIICOT pentru dosarul Rompetrol. Atac la preşedinte: „Semnează ca primarul”
„Am văzut o știre pe un site că după zece ani sunt chemat la DIICOT. E tot ce știu”, a declarat Dan Ioan Popescu înainte de a intra în sediul parchetului antimafia.
La solicitarea procurorilor, preşedintele României a dat aviz pentru începerea urmării penale împotriva a patru foşti miniştri în dosarul Rompetrol.
„Președintele crede că joacă rolul de primar, între ghilimele, pentru că vizează orice. Deci eu nu cred că președintele citește ceea ce vizează”, a comentat Dan Ioan Popescu.
La 31 mai, președintele Klaus Iohannis a semnat cererile formulate de DIICOT de începere a urmăririi penale pe numele a patru foști miniștri implicați în dosarul Rompetrol II, respectiv Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea.
Întrebat dacă este speriat de această anchetă, fostul ministru a răspuns că „absolut deloc”. Iar în privința ordonanței de urgență care ar fi fost schimbată la cererea fostului om de afaceri Dinu Patriciu, Dan Ioan Popescu a negat că ar fi existat o înțelegere.
În noul dosar Rompetrol, procurorii anti-mafia cercetează condiţiile în care a fost privatizată Petromidia şi acordul prin care datoriile ei au fost convertite în acţiuni.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Cei de la KazMunayGas - compania care a cumpărat în final Rompetrol - spun ca nu ştiau de existenţa problemelor penale în 2007, când au cumpărat grupul Rompetrol de la Dinu Patriciu. Kazahii ştiau însă de problema datoriei, iar în 2010 când obligaţiunile au ajuns la scadenţă au refuzat să le achite. Au plătit doar cât să nu îi permită statului să devină acţionar majoritar la Petromidia.
În 2013, în urma unei înţelegeri cu guvernul Ponta, Rompetrol a acceptat ca în contul datoriei să pună bazele unui fond de investiţii. Acum cu rafinăria şi benzinăriile puse sub sechestru companiei îi va fi mai greu să facă rost de finanţare pentru derularea de proiecte noi.
Iar ancheta DIICOT a venit într-un moment în care un grup chinez, China Energy Company se pregăteşte să preia de la KazMunayGas, pentru 680 de milioane de dolari, 51% din acţiunile operaţiunilor Rompetrol.
Acuzațiile DIICOT
DIICOT susține că, în perioada septembrie — octombrie 2003, ministrul Finanțelor, Mihai Tănăsescu, și ministrul Economiei și Comerțului, Dan Ioan Popescu, "și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Dan Costache Patriciu, George Philip Stephenson și Alexandru Nicolcioiu, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SC Rompetrol Rafinare SA, la data de 30.09.2003, în cuantum de aproximativ 603.000.000 dolari, au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice".
Urmare a activității celor doi foști miniștri, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de Guvern a fost adoptată OUG 118/2003 cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și ale Legii 24/2000, "nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative".
În acest sens, procurorii menționează că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27 octombrie 2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ.
La începutul lunii mai, DIICOT a pus sechestru pe rafinăria Rompetrol, 14 persoane fiind urmărite penal, printre care se află Sorin Marin, fost partener de afaceri cu Dinu Patriciu și acționar în compania Rompetrol; Alexandru Nicolcioiu, directorul de producție al KazMunayGas International (fostul Rompetrol Grup), Adrian Constantin Volintiru, fost președinte AVAS; cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart.
Anchetatorii au pus sechestru și pe bunurilor mobile și imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA și SC Rompetrol Rafinare SA, în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari și 34.941.924 de euro.
În dosar a fost audiat în calitate de martor și fostul premier Adrian Năstase, care a dat explicații în legătură cu ordonanța de urgență adoptată în anul 2003 prin care datoriile istorice ale Rompetrol Rafinare Constanța, în valoare de 600 de milioane de dolari, au fost transformate în obligațiuni subscrise de către stat.
Procurorii susțin că, în anul 1998, Dinu Patriciu și Sorin Marin, împreună cu cetățenii americani George Philip Stephenson și Colin Richard Hart, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfășurarea unor ample activități în vederea inducerii în eroare a autorităților române cu ocazia încheierii și derulării unor contracte de privatizare. La acest grup au aderat ulterior Florin Eric Chiș (cu dublă cetățenie română și israeliană), Alexandru Nicolcioiu, Adrian Volintiru, precum și persoane de decizie din cadrul Fondului Proprietății de Stat sau din cadrul Guvernului, care, prin exercitarea cu rea-credință sau defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, au favorizat atingerea scopurilor acestui grup.
Gruparea urmărea să obțină dispariția creanțelor statului din evidența contabilității publice (creanța Libia și Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităților de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite și a produselor derivate purtătoare de acciză; neplata obligațiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor; ascunderea obiectului sau a sursei impozabile; stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme; însușirea, traficarea sau folosirea în interes personal a acestor sume de bani.
Această activitate a culminat cu inițierea, promovarea și adoptarea de către Guvernul Adrian Năstase a OUG 118/2003 prin care SC Rompetrol Rafinare a fost "iertat" de plata sumei de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, ce reprezentau obligații bugetare restante, sumă pe care însă membrii grupului au folosit-o în interesele proprii sau în interesele societăților din grupul Rompetrol, care au înregistrat profituri substanțiale și care au fost apoi externalizate, datoria fiind transformată în obligațiuni de stat, cu posibilitatea răscumpărării în șapte ani, reamintește Agerpres.
Citiți și
Rompetrol 2 | Un dosar de 770 de milioane de dolari și cu 14 suspecți
Turnură neaşteptată în ancheta Rompetrol. Miniştrii care l-au ajutat pe Dinu Patriciu să devină mai bogat cu trei miliarde de dolari
Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în dosarul Rompetrol
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
