Un inculpat aflat sub control judiciar a anunţat instanţa, prin email, că pleacă în Germania. Judecătorul cere lămuriri Ministerului de Interne

Instanţa supremă judecă, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev şi Gabor Kerekes. După audierea inculpaţilor şi pledoariile avocaţilor şi ale procurorului de caz, instanţa urmează să rămână în pronunţare.

Judecătorii au constatat că Gabor Kerekes a transmis instanţei recent un email prin care a anunţat că pleacă în Germania. El a ataşat scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere.

Instanţa a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv şi a rămas în pronunţare în acest caz.

Preşedintele completului de judecată, magistratul Ionuţ Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declaraţie anterioară în care clientul său a arătat că nu se va sustrage judecării şi că va fi prezent la toate termenele de la instanţă.

Avocatul lui Kerekes a spus că, după ce instanţa a luat faţă de clientul său măsura preventivă, acestuia nu i-a fost comunicată imediat, astfel că nu a avut cunoştinţă de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicată la câteva zile mai târziu. Avocatul a arătat că Gabor Kerekes are părinţii în Germania, iar aceştia sunt bolnavi.

Judecătorul Ionuţ Matei a stabilit ca instanţa să transmită o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care să sesizeze cu privire la faptul că Gabor Kerekes a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar.

În sesizarea care va fi transmisă la MAI, instanţa va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor, precum şi timpul de accesare a acestora de către unităţile de poliţie de frontieră şi de aeroporturi.

De asemenea, instanţa va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar şi să nominalizeze potenţialii vinovaţi, în vederea formulării unei sesizări.

Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, să se stabilească măsuri preventive şi în cazul lui Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.

Procurorii DIICOT au solicitat instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.