Tudorel Toader anunţă OUG pentru cei condamnaţi de completurile nelegal constituite
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a anunţat la România TV că ministerul a elaborat proiectul de OUG prin care se vor putea contesta sentinţele decise de completurile de cinci judecători constituite nelegal.
Ministrul a precizat că este vorba despre o ordonanţă de urgenţă pentru "repunerea în termen a celor condamnaţi de complete nelegale", iar aceştia vor putea face contestaţie în anulare.
"Dăm OUG pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către complete nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa, în complet legal constituit, va judeca", a declarat ministrul Justiţiei, conform romaniatv.net..
Citiţi şi:
Situație fără precedent. Procesele de la completurile de 5 judecători au fost întrerupte
Instanța Supremă a tras la sorți completurile de 5 judecători pentru anul 2019
Toader a menţionat că acest proiect va fi prezentat premierului Viorica Dăncilă, care va decide ce se va întâmpla mai departe.
Ce au discutat Tudorel Toader şi Viorica Dăncilă
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, urmează să îi prezinte, luni, premierului Viorica Dăncilă o analiză privind consecinţele Legii recursului compensatoriu, precum şi propuneri de îmbunătăţire a situaţiei.
Ministrul Justiţiei a avut miercuri o întâlnire cu Viorica Dăncilă pe tema Legii recursului compensatoriu şi a consecinţelor acesteia, după scandalul generat de crima de la Mediaş comisă de un recidivist.
După discuţia cu premierul, Tudorel Toader a precizat că Legea recursului compensatoriu a fost promovată de Guvernul tehnocrat, a fost votată şi de parlamentari USR şi PNL, iar preşedintele a promulgat-o fără să o atace la CCR. Toader a precizat că, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, va face o evaluare a consecinţelor legii, iar luni dimineaţă îi va prezenta şefei Guvernului propuneri legislative şi non-legislative.
"Problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie să fie rezolvată în acord cu standardele europene. Adevărul trebuie să fie cunoscut, trebuie să fie scos la suprafaţă pentru a cunoaşte stare de fapt, pentru a cunoaşte, pentru a şti când şi ce măsuri trebuiesc luate pentru îndreptarea lucrurilor, a stării de fapt", a afirmat Tudorel Toader.
"Legea privind recursul compensatoriu a fost iniţiată de către Guvernul tehnocrat, a fost avizată favorabil de către Consiliul Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, care însă a propus schimbarea naturii juridice a reglementării. Legea a fost susţinută şi votată inclusiv de către parlamentarii PNL şi USR, legea a fost promulgată de către preşedintele României, fără să o critice la Curtea Constituţională. Legea a fost criticată în controlul anterior intrării în vigoare, în controlul a priori, însă obiecţiile de neconstituţionalitate au fost respinse", a declarat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a precizat că, din statistica primită de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), rezultă: scăderea populaţiei penitenciare; scăderea numărului celor condamnaţi care au beneficiat de liberare condiţionată; scăderea numărului celor care revin în penitenciar după ce au beneficiat de liberare condiţionată; o scădere generală a stării de recidivă.
"În anul 2014 au fost liberaţi condiţionat 11.392 de condamnaţi, în anul 2018 au fost liberaţi condiţionat 8.859 de deţinuţi. Deci de la 11.392 - 2014, 8.859 în 2018. Numărul celor care revin în penitenciar după liberare condiţionată spuneam că este în scădere. Dacă luăm comparativ acelaşi an 2014, observăm că au revenit în penitenciar 3.598 de deţinuţi liberaţi condiţionat, faţă de 2018 când au revenit în penitenciar 448 de liberaţi condiţionat. Acuma, din totalul celor care, într-un fel sau altul, au beneficiat de prevederile legii privind recursul compensatoriu, statistica oficială a ANP-ului ne arată că 5,02 la sută au revenit în penitenciar. 5,02 la sută au revenit", a spus Tudorel Toader.
Decizia CCR din 7 noiembrie
Curtea Constituţională a admis pe 7 noiembrie 2018 sesizarea premierului Viorica Dăncilă privind completul de 5 judecători de la Înalta Curte și a constatat existența unui conflict între Parlament și Curtea Supremă.
Judecătorii constituționali au decis că Înalta Curte se află în ilegalitate din 2014, când a decis să nu respecte prevederea adusă în 2013 legii 304/2004 privind compunerea completurilor de 5 judecători.
Actul normativ spune că toți cei 5 judecători ai completului se stabilesc prin tragere la sorți, or, ÎCCJ a decis ca doar 4 dintre ei să fie aleși astfel.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
