Traian Băsescu l-a numit pe Daniel Morar judecător la Curtea Constituțională

Daniel Morar, în prezent prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror general interimar, va fi judecător al Curţii Constituţionale începând din data de 9 iunie, din partea Administraţiei Prezidenţiale. CV-ul lui Daniel Morar poate fi cititaici.

Primul judecător actual al CCR care i-a urat un bun venit lui Daniel Morar este Iulia Motoc. Membrul CCR a postat mesajul pe contul de Facebook: „Astăzi, o veste foarte bună: Daniel Morar a fost numit judecător la Curtea Constituțională”.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat luni că numirea de către preşedintele Traian Băsescu a lui Daniel Morar ca membru al Curţii „îndeplineşte condiţiile legale” și a adăugat că fostul şef al DNA „a dovedit că este pregătit profesional”.

Mandatul lui Daniel Morar la conducerea Parchetului General expiră, fără posibilitate de prelungire, în data de 4 aprilie. Astfel, de la acea dată, România este posibil să rămână, în premieră, fără procuror general, din moment ce procedura de numire în această funcţie şi în cea de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, declanşată de ministrul Mona Pivniceru, a eşuat.

Preşedintele Traian Băsescu a respins, în 18 ianuarie, propunerile privind numirile lui Tiberiu-Mihail Niţu şi Ioan Irimie în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), trimise de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

Crin Antonescu: „Nicio surpriză”

„E o numire care pe mine nu mă surprinde, președintele a folosit întotdeauna prerogativele pe care le are în plan constituțional pentru a numi în poziții importante oamenii foarte apropiați. Domnul Daniel Morar a fost în toți acești ani un om foarte apropiat de domnul Traian Băsescu și prin urmare l-a numit la Curtea Constituțională. Nicio surpriză, e dreptul președintelui de a numi pe cine dorește”, a declarat Crin Antonescu, preşedintele Senatului şi al PNL, într-o intervenție telefonică la Digi24.

„Un singur comentariu aș avea, și care, încă o dată, nu se vrea să pună în discuție în vreun fel, în baza actualei Constituții și a actualelor legi, dreptul președintelui de a numi pe cine dorește: cred că la Curtea Constituțională e foarte bine să fie numiți judecători, judecători de carieră, judecători de prestigiu. Amalgamul sau aproape confuzia care se face în retorica care se face între judecători și procurori nu e de bun augur nici pentru separația puterilor în stat, nici pentru statul de drept și nici pentru modelul unei justiții europene.Dar, repet, legea și Constituția în permite președintelui să numească pe cine dorește și ca atare, a făcut-o”, a apreciat liderul liberal.

Victor Ponta: „Este dreptul preşedintelui”

Premierul Victor Ponta a comentat scurt anunțul numirii lui Daniel Morar la CCR: „Este dreptul preşedintelui de a-şi numi judecătorul, aşa cum o fac şi Camera Deputaţilor şi Senatul.”

Un răspuns similar a oferit Klaus Iohannis, prim-vicepreședintele PNL: „Este mai important cum vede preşedinţia acest lucru decât cum văd eu acest lucru. Politic vorbind, nu este treaba noastră pe cine numeşte preşedintele.”

Calendarul numirilor la CCR

La începutul lunii iunie expiră mandatele a trei judecători ai CCR, Aspazia Cojocaru,Acsinte Gaspar şi Ion Predescu.

Actualul ministru al Justiției, Mona Pivniceru este candidatul propus de PNL, din partea Senatului. Această propunere va fi discutată azi de conducerea Senatului, în Biroul Permanent, după care ministrul Justiției va fi audiat de Comisia Juridică, iar mâine este progamat votul în plen, pentru a fi numită în această funcție.

Mona Pivniceru şi Valer Dorneanu sunt propuşi de USL să devină judecători la Curtea Constituţională.

Valer Dorneanu, care a fost deja audiat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților, la propunerea PSD, și urmează să fie votat marţi de plen, este adjunctul Avocatului Poporului, funcţie pe care o va ceda în cazul în care va fi primi votul parlamentarilor.

Şi democrat-liberalii au făcut o propunere:Gheorghe Iancu, fostul Avocat al Poporului.

Actualul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, a confirmat săptămâna trecută că are susținerea PNL pentru un post de judecător la Curtea Constituţională (CC), însă a evitat să dea un răspuns ferm privind alegerea pe care o va face în acest context.

Cine preia șefia MJ

În cazul în care Mona Pivniceru va renunţa la mandatul de ministru, este posibil ca premierul să îl preia, interimar. Prim ministrul Victor Ponta a declarat azi că, dacă Mona Pivniceru va fi numită mâine de Senat judecător la CCR, se va consulta cu copreşedintele USL, Crin Antonescu, preşedintele PNL, pentru a decide ce vor face în privinţa numirii unui nou titular la Ministerul Justiţiei.

Victor Ponta a confirmat că acest mandat în revine Partidului Național Liberal.

„Despre succesiunea la Ministrul Justiției vă propun să discutăm atunci când postul se vacantează”, a declarat liderul liberal, într-o conferință de presă a USL.

Unul dintre numele vehiculate în spațiul public pentru a prelua actuala funcție a Monei Pivniceru este liberal Tudor Chiuariu, președinte Comisiei juridice a Senatului.

În urmă cu câteva zile, Tudor Chiuariu a declarat că nu se pune problema „deocamdată” să-și dorească funcția de ministru al Justiției.

Traseul Monei Pivniceru, demisionar din magistratură

Mona Pivniceru se află la a doua învestire în Guvern, după alegerile din decembrie 2012.Primul jurământ l-a depus pe 23 august, la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui interimar Crin Antonescu şi a mai multor membri ai Guvernului.

Învestirea din seara zilei de 23 septembrie a venit după ce în acea dimineață plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a avizat, după discuții tensionate, ambele demisii ale Monei Pivniceru, din CSM și din magistratură, deschizând astfel calea ca aceasta să fie învestită ministru al Justiției.

Mona Pivniceru a fost numită de premierul Victor Ponta la conducerea Ministerului Justiţiei în data de 6 august, la propunerea PNL, cu ocazia remanierii guvernamentale, însă judecătoarea nu a putut depune jurământul odată cu ceilalţi cinci miniştri noi, din cauza unor incompatibilităţi ce decurgeau din statutul său de judecător şi membru CSM. Din 6 până pe 23 august, interimar la conducerea MJ a fost premierul Victor Ponta.

Cum au fost numiți actualii membri ai CCR

Potrivit Constituției, Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Acsinte Gaspar, Ion Predescu și Aspazia Cojocaru sunt cei pentru care cele trei instituții trebuie să numească un succesor.

În compontența actuală a plenului, Administrația Prezidențială i-a propus pe Petre Lăzăroiu și Augustin Zegrean, în mandatul lui Traian Băsescu, și pe Acsinte Gaspar, pe când la Cotroceni era Ion Iliescu.

Din partea Senatului au fost numiți în CCR Iulia Antoanella Motoc (candidatura asumată de UNPR), Ion Predescu (PSD) și Valentin Zoltan Puskas (UDMR).

Camera Deputaților i-a numit în CCR pe Ștefan Minea (PDL), Tudorel Toader (PNL) și Aspazia Cojocaru (PSD).

Ce prevede statutul judecătorilor CCR

Art.61. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor şi sunt inamovibili pe durata mandatului.

(2) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.

(3) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

(4) Funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Art.62. - Numirea judecătorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este.

Mădălina Prundea