Doamna Kovesi și DNA au fost un licăr de speranţă pentru reformatorii din Europa Centrală şi de Est, însă recenta ei demitere de la şefia parchetului anticorupţie e parte a unui trend, scrie The Economist, într-un material care porneşte de la situaţia Laurei Codruţa Kovesi şi face apoi un tur de orizont al stării justiţiei în regiune.
"Pentru politicienii corupți din România, Laura Kovesi a fost un coșmar. Numită în funcţia de şef al DNA în 2013, implacabila procuroare a supervizat condamnările a peste 1.000 de oficiali, oameni de afaceri și politicieni, inclusiv nouă foști miniștri. În iunie, DNA a obţinut o condamnare împotriva lui Liviu Dragnea, care, în calitate de șef al PSD, partidul aflat la conducere, este cel mai puternic politician al României. Cu toate acestea, aliații domnului Dragnea au ripostat, acuzând-o neconvingător pe doamna Kovesi de incompetenţă şi vânarea politicienilor care nu-i sunt pe plac. În februarie, ministrul Justiției a cerut demiterea ei, însă președintele Klaus Iohannis a refuzat să semneze destituirea. Curtea Constituțională a luat partea guvernului, iar pe 9 iulie domnul Iohannis a demis-o fără tragere de inimă", se arată într-un articol publicat de The Economist, în ediţia sa curentă.
Partidele care militează pentru buna guvernare depind de speranţele difuze ale cetățenilor pentru o țară mai bună. Partidele corupte au motivații mai concrete: banii, puterea și nevoia de a se proteja de lege, mai punctează publicaţia.
The Economist îl citează pe liderul USR, Dan Barna, potrivit căruia, de la preluarea puterii de către PSD, "întreaga energie a guvernului s-a concentrat pe excluderea dlui Dragnea din închisoare".
Publicaţia menţionează şi recentul raport preliminar dat publicităţii de Comisia de la Veneţia, nitează disponibilitatea Comisiei Europene de a face tot ceea ce e necesar pentru continuarea luptei anticorupţie la Bucureşti şi avertizează că, având în vedere situaţia în ansamblu, "riscul este (de a se ajunge la) ceea ce politologii numesc capturarea statului: monopolizarea guvernului de către actori corupți".
Expunerea scandalurilor fără a şi face reparaţiile de rigoare nu e suficient, spune Miroslav Beblavy, un deputat slovac cu care Tehe Economist a stat de vorbă şi care, în luna ianuarie, a co-fondat Împreună, un partid care militează pentru buna guvernare. Potrivit politicianului slovac, persistenţa unei asemenea stări de fapt poate conduce alegătorii către formaţiunile populiste, care promit să se răzbune pe elite.
Citiţi şi: Vine scadența!