Statistic, corupția în M.A.I. este în scădere. Practic, angajații ministerului nu mai sunt verificați
Direcţia Generală Anticorupţie, instituţia înfiinţată pentru a preveni corupţia în rândul agnajaţilor Ministerului de Interne, anchetează din ce în ce mai puţine fapte penale. O arată chiar statisticile lor pe ultimii ani. Numărul inculpaţilor a scăzut la aproape jumătate anul trecut, faţă de 2016 de exemplu. Sindicaliştii spun însă că structura s-ar fi ocupat mai puţin de verificarea angajaţilor din MAI, mai deloc de şefi şi s-ar fi concentrat mai mult pe funcţionari din alte instituţii.
La mijlocul anului trecut, trei angajaţi ai RAR Gorj au fost prinşi că luau mită petnru a trece cu vederea anumite nereguli. Este doar unul dintre cele peste 2000 de dosare penale deschise anul trecut. Şi totuşi sunt cele mai puţine anchete făcute de ofiţerii DGA, din 2010 încoace. Explicaţia sindicaliştilor?
Dumitru Coarnă – lider de sindicat: „Nu poţi creşte la infinit, că la un moment dat terminăm tot ministerul de interne şi o luăm de la început. În momentul în care trimit în judecată, am condamnări este logic să am o descreştere pentru că eu am prevenit acele fapte prin descoperirea şi cercetarea lor penală. Ar putea să fie ştiu eu o încetinală a activităţii, dar nu asta cred eu că este cauza fundamentală.”
În 2018 au fost cu aproape 40% mai puţin inculpaţi faţă de 2016. Din cei aproape 900 de oameni acuzaţi şi trimişi în faţa instanţei foarte puţini sunt lucrători în Ministerul de Interne: în jur de 100 (sau doar 13%).
Într-un alt caz, un agent din Timis este prins în flagrant de ofiţerii DGA în timp ce primea suma de 400 de lei pentru a-l ierta pe un şofer care a încalcat Codul Rutier.
Sindicaliştii cred însă că lucrătorii MAI cu funcţii de conducere ar fi ocoliţi de anchetele Direcţiei. Anul trecut doar 15 ofiţri cu funcţii au fost anchetaţi.
Dumitru Coarnă – lider de sindicat: „De regulă, cei cu funcţii mari au anumite protecţii, lucru care nu este în regulă. Pentru că până la urmă acolo este marea problemă de gestiune a banului public.
La funcţiile cheie, de conducere care au calitate de ordonator de crdite şi acolo se semnează bănuţii şi acolo trebuie centrată activitatea lor informativă”.
Bilanţul DGA de anul trecut arată că românii dau din ce în ce mai multă şpagă pentru a-şi rezolva problemele cu funcţionarii statului.
O treime dintre faptele anchetate sunt infracţiuni de dare de mită, în creştere faţă de anul precedent.(2017).
În schimb, doar una din 10 persoane aflate în vizorul DGA este anchetată pentru luare de mită.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
