Senatul a adoptat modificarea Codului de procedură penală. Instanța are cel mult 120 de zile pentru pronunţarea sentinţei şi motivare

Data publicării:
ciocan de instanta si judecator cu foi albe in mana
Foto cu caracter ilustrativ: Getty Images

Senatul a votat marţi, în calitate de prim for legislativ sesizat, propunerea de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) în acord cu decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.

Propunerea legislativă, care a intrat pe 28 aprilie în circuitul parlamentar, este iniţiată de senatorii Anca Dragu (USR PLUS), Alina Gorghiu şi Iulia Scântei (PNL) şi deputatul Ioan Cupşa (PNL).

Au fost înregistrate 89 de voturi "pentru", unul "împotrivă" şi 42 de "abţineri", notează Agerpres.

Plenul şi-a însuşit raportul de admitere cu amendamente adoptat săptămâna trecută de Comisia juridică, astfel că, de la încheierea procesului, judecătorii au la dispoziţie, în cazuri excepţionale, maximum 120 de zile (faţă de 90 de zile cât prevedea propunerea legislativă în forma iniţiatorilor sau 30 de zile - forma în vigoare a Cpp) pentru pronunţarea sentinţei şi motivarea hotărârii lor.

"Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor", prevede amendamentul Comisiei juridice însuşit de plen.

Legea în vigoare prevede un prim termen de 15 zile cu prelungire de încă 15 zile, iar proiectul USR PLUS propunea un termen iniţial de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în două etape, până la 90 de zile.

Prin propunerea legislativă au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi, de exemplu, prin pensionare, să semneze motivarea hotărârii.

"Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei", stipulează propunerea legislativă.

Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Editor : A.A.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri