Sebastian Vlădescu a achitat o parte din cauțiunea de 1 milion de euro în lingouri de aur
Data actualizării: Data publicării:
Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu s-a prezentat, marţi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). El este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru două infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată, precizează Agerpres.
Procurorii precizează că Vlădescu a plătit cu lingouri de aur evaluate la peste 100.000 de euro o parte din cauţiunea de un milion de euro.De asemenea, el a garantat cauţiunea cu bunuri imobile evaluate la peste 488.000 de euro.
Potrivit DNA, Sebastian Vlădescu a respectat cele prevăzute în ordonanţa procurorilor anticorupţie, în sensul că a pus la dispoziţia procurorilor înscrisuri din care rezultă: consemnarea la o unitate bancară, la dispoziţia DNA, a sumelor de 1.000.000 de lei şi 100.000 de euro, constituirea unei garanţii reale mobiliare asupra unor lingouri de aur în cantitate totală de trei kilograme (evaluate la 109.740,26 euro), constituirea unor garanţii reale imobiliare asupra unor bunuri imobile evaluate la 488.640 euro şi constituirea unor garanţii reale mobiliare asupra unor sume de bani aflate în mai multe conturi bancare până la concurenţa valorii cauţiunii stabilite de procurori.
Sebastian Vlădescu este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă în formă continuată, într-un dosar în care sunt urmăriţi penal şi fostul parlamentar Cristian Boureanu, Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Conform DNA, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.
Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
În acest context, în prima parte a anului 2005, Sebastian Vlădescu împreună cu Mircea Costea şi Mihaela Mititelu, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să aprobe, în calitate de ministru al Finanelor, finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate, afirmă procurorii.
În perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, Sebastian Vlădescu a primit suma de aproximativ un milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăţi comerciale pe care le controla. Ulterior, în perioada 2009-2010, Vlădescu a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de două milioane de euro, iar în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013 fostul ministru a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.
De asemenea, în acelaşi context, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, fostul ministru a pretins şi a primit de la aceeaşi persoană suma totală de 2.117.000 de euro. În schimbul acestor sume de bani,Vlădescu urma să îşi exercite influenţa pe care a pretins că o avea asupra ministrului Transporturilor pentru a-l determina să asigure finanţarea necesară plăţii facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa.
Sebastian Vlădescu a fost ministru al Finanţelor în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010.