În ultimii doi ani, numărul suspiciunilor de fraude din fonduri europene s-a triplat, indică un studiu realizat de experţii Societăţii Academice Române. Specialiştii spun că unele servicii de consultanţă sunt doar o formă de mascare a mitei, iar studiile tehnice sunt realizate doar pe hârtie.
Firmele private ar fi cele care cheltuie incorect cei mai mulţi bani de la Uniunea Europeană, arată studiul Societăţii Academice Române, intitulat „Fonduri Europene Vulnerabile: Despre cum ne scapă printre degete banii de la UE şi ce putem face pentru a-i cheltui cu sens”. „Există ceea ce numim şpagă 2.0, adică folosirea serviciilor de consultanţă pe perioada contractului pentru a masca şpaga, practic un consultant extern”, explică Răzvan Orăşanu, director de cercetare în cadrul SAR.
Consultanţii fac şi studii tehnice, dar unele dintre acestea nu se mai materializează, aşa că în ultimii doi ani numărul suspiciunilor de fraudare a banilor europeni s-a triplat. Un caz cunoscut, spun experţii SAR, este cel al ştrandului din localitatea Marghita, judeţul Bihor, care a fost deschis doar în ziua inaugurării. Autorităţile locale au dat publicităţii poze prelucrate care prezentau turiştii înotând, pentru a justifica investiţia în faţa oficialilor de la Bucureşti.
O vină o poartă şi funcţionarii care avizează astfel de proiecte, susţin consultanţii. Slab plătiţi sau mai puţin competenţi, sunt mai vulnerabili în faţa tentaţiilor, arată consultantul pe probleme de fonduri europene Dan Barna.
De cealaltă parte, autorităţile anunţă că funcţionarii care greşesc vor rămâne fără sporuri.
Oficialii unor ministere spun însă că au găsit soluţii pentru o mai bună accesare a fondurilor europene. Spre exemplu, Ministerul Mediului va cheltui 37 de milioane de euro pentru achiziţia unui sistem informatic pentru gestionarea şi introducerea datelor din proiectele realizate cu bani de la UE. Până în prezent însă, ţara noastră a primit de la Uniunea Europeană doar 4,2 miliarde de euro din cele 19,2 miliarde de euro puse la dispoziţie.
Cine a cheltuit incorect banii veniţi de la Uniunea Europeană (sursa - SAR):
- 57% firme private;
- 26,5% autorităţi publice;
- 8,7% ONG-uri;
- 7,5% fermieri.
Câţi bani a pierdut România în 2010 şi 2012 (sursa - SAR):
- Fraude dovedite: 2010 - 15 milioane euro; 2012 - 35 milioane euro.
- Suspiciuni de fraudă: 2010 - 20 milioane euro; 2012 - 90 milioane euro.
Stadiul absorbţiei banilor europeni (sursa - Ministerul Fondurilor Europene):
- Fonduri puse la dispoziţie: 19,2 miliarde euro.
- Fonduri atrase: 4,2 miliarde euro.
- Rata de absorbţie: 22%.