Robert Cazanciuc: Justiția trebuie apărată de tendințele politicienilor de a-și construi imagine pe deciziile magistraților

Robert Cazanciuc a publicat, într-un raport, principalele realizări din timpul mandatului său la MJ, dar și obiectivele care, din punctul său de vedere, trebuie finalizate, documentul fiind transmis recent mai multor instituții.

„În ultimii doi ani, 2013 — 2015, sistemul judiciar a cunoscut poate cea mai însemnată evoluție pozitivă de după 1989, care poate fi definită de două coordonate: reforma consolidată, bazată pe buna cooperare dintre Executiv și instituțiile din sistem, și reforma cadrului normativ, prin intrarea în vigoare a noilor coduri (de procedură civilă, penal și de procedură penală). În opinia mea, cei mai relevanți indicatori pentru evaluarea impactului reformei sistemului judiciar îi reprezintă raportul MCV și nivelul de încredere a cetățenilor români în justiție. Astfel, ultimele două rapoarte MCV constată progresele României și evoluția pozitivă consolidată a sistemului judiciar. Este de remarcat că, pentru prima oară după 2007, Comisia Europeană a renunțat la vechile recomandări politice referitoare la statul de drept și a apreciat susținerea Executivului față de sistem, prin alocarea de multiple resurse (materiale, umane, de natură normativă), precum și buna colaborare dintre acești doi factori”, afirmă el în document.

Robert Cazanciuc arată că la schimbările pozitive au contribuit toți actorii sistemului și că justițiabilii sunt cei mai în măsură să evalueze progresele, iar ultimele date arată că încrederea cetățenilor în justiție a crescut.

„Carențele din sistem sunt relevate cel mai bine în sălile de judecată, acolo unde justițiabilii își caută dreptatea prin intermediul magistraților, avocaților, al tuturor celor care, zilnic, depun eforturi pentru ca justiția să se înfăptuiască. (...) În acest context, sistemul judiciar are nevoie de infrastructură adecvată nevoilor de desfășurare a actului de justiție, de coerența cadrului normativ, precum și de unificarea practicii, aceasta din urmă însemnând în primul rând predictibilitate pentru cetățeni și mediul de afaceri care susțin economia și contribuie la bugetul public”, subliniază fostul ministru.

El spune că a avut mai multe deziderate la debut de mandat: finalizarea obiectivelor asumate de România în cadrul MCV, creșterea încrederii cetățenilor în justiție și eficiența actului de justiție; dialogul cu sistemul judiciar, cu Parlamentul și cu societatea civilă; intrarea în vigoare a noilor coduri (penal și de procedură penală) și asigurarea resurselor umane și materiale necesare aplicării lor; reașezarea infrastructurii instanțelor și parchetelor, acces gratuit pentru toți cetățenii la baza de date cu legislația națională, simplificarea cadrului legislativ, măsuri pentru recuperarea prejudiciilor, informează Agerpres.

Un capitol din raport este dedicat ieșirii din subfinanțare a sistemului judiciar, Cazanciuc arătând în acest sens că bugetul inițial în 2013 a fost de 2.301.551.000 lei, iar cel final al anului 2015 de 3.369.641.000 lei, ceea ce a reprezentat o creștere de 46,41%.

Fostul ministru menționează că s-au alocat 682 de milioane de lei resurselor umane (reîntregirea drepturilor salariale pierdute în 2010, plata hotărârilor judecătorești privind acordarea de drepturi salariale, 1.300 de noi posturi de judecător, procuror, grefier, personal tehnic), 100 de milioane de euro fonduri europene (prin POCA 2014-2020, fiind prima dată când justiția ca domeniu este eligibilă), dar și 2.200 de stații de lucru (tehnică de calcul achiziționată în intervalul 2013 — 2015), 1.000 echipamente de afișaj electronic, 100 de autoturisme ( înlocuirea parcului auto vechi din perioada 1993 — 2001).

Referindu-se la investițiile avansate în timpul mandatului său, Cazanciuc amintește: sediile nou construite — Tribunalul Tulcea (2013), Judecătoria Fălticeni și Palatul de Justiție Iași (2014), Tribunalul Dolj și Judecătoria Lehliu Gară (2015), locații noi pentru funcționarea adecvată a instanțelor — Judecătoriile Moinești, Cornetu, Reghin (din 2013), Tribunalul Neamț, Tribunalul și Judecătoria Sibiu, Judecătoriile Târgu — Neamț (din 2014), Târgoviște, Piatra — Neamț, Buzău (din 2015).

Totodată, el amintește de extinderea și reabilitarea Judecătoriilor Târgu-Bujor, Liești, Mediaș, Gura Humorului, Turnu Măgurele, Motru, Sighișoara, Râmnicu Sărat, Pătârlagele și Hunedoara, dar și a Curții de Apel Pitești (2013) și a Tribunalului Cluj (2014). În același timp, fostul ministru arată că sunt în derulare investiții la Tribunalele Sibiu (sediul istoric) și Covasna, la Judecătoriile Ploiești, Gherla, Beclean și Carei, precum și la Palatul de Justiție Prahova, Palatul de Justiție Neamț, Palatul de Justiție Satu Mare, Palatul de Justiție Oradea. În ceea ce privește investițiile noi în bugetul 2016, el enumeră sedii noi la Judecătoriile Oravița, Rădăuți, Craiova și Vălenii de Munte, Rk sediu — Judecătoriile Calafat, Șimleul Silvaniei, Sighetu Marmației, Corabia.

În context, el arată că în perioada cât a deținut funcția a efectuat un amplu program de vizite la instanțe, parchete și penitenciare din toate județele, obiectivul programului fiind acela de a identifica, în mod direct, „din discuțiile cu peste 1.500 de magistrați, nevoile sistemului judiciar”.

„Vizitele realizate în peste 100 de instanțe au determinat astfel, la nivelul MJ, un plus de informație fundamentală pentru cunoașterea nevoilor sistemului. S-a constatat faptul că în România ultimilor 25 de ani infrastructura judiciară a fost edificată fără a urma politici de dezvoltare unitară, ceea ce a creat și creează probleme de administrare, discrepanțe în modul de funcționare a instanțelor și, în unele cazuri, crește costurile de întreținere”, se adaugă în document.

Înființarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este un alt obiectiv realizat în mandatul lui Robert Cazanciuc, fiind una dintre cele mai solicitate instituții, atât de către magistrați cât și de către opinia publică, după operaționalizarea căreia MJ își va lărgi aria acțiunilor, prin participarea cu un grup de profesioniști la activitatea de recuperare a prejudiciilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Competențele agenției sunt: facilitarea identificării și urmărirea bunurilor provenite din infracțiuni; valorificarea, în cazurile prevăzute de lege, a bunurilor indisponibilizate în cadrul procesului penal; gestionarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni; inițierea procedurilor de dare în folosință gratuită, către asociații și fundații, a imobilelor intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului, în vederea utilizării pentru obiective de natură socială, de interes public sau în raport de obiectul lor de activitate.

Alte priorități avute în vedere de Cazanciuc în mandatul său au vizat: măsuri pentru mediul de afaceri (reducerea și simplificarea procedurilor pentru cauzele comerciale, dar și încurajarea investitorilor și a dezvoltării de noi afaceri prin simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerțului); educație juridică în școli, pentru promovarea unei culturi juridice menite să încurajeze, de la o vârstă fragedă, respectul față de lege, echitatea socială și atitudinea civică, legislație gratuită.

Totodată, fostul ministru a elaborat strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar, printre demersurile făcute în acest sens fiind proiectul de îmbunătățire a condițiilor de detenție în toate unitățile, prin rectificări bugetare și suplimentarea fondurilor ANP; îmbunătățirea condițiilor de cazare conform standardelor Consiliului Europei față de deficitul cronic de aproximativ 10.000 de locuri; 2. 622 de locuri de cazare date în folosință, în urma efectuării lucrărilor de investiții, reparații curente și capital.

„În 2015 au fost finanțate studiile de prefezabilitate pentru construirea a două penitenciare — Berceni, județul Prahova, și Caracal, județul Olt; 3.000 de locuri de cazare amenajate și modernizate au fost incluse în planul de acțiune al Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 — 2020 odată cu demararea construirii a patru penitenciare până în anul 2020”, se mai arată în raportul fostului ministru.

De asemenea, alte măsuri luate în timpul mandatului lui Cazanciuc sunt, potrivit documentului, inițierea, împreună cu ministrul italian de Justiție, a unui demers european privind finanțarea prin fonduri europene a infrastructurii penitenciarelor, ca o condiție sine qua non pentru reușita programelor de reintegrare socială și respectarea drepturilor omului; îmbunătățirea condițiilor de muncă ale funcționarilor publici cu statut special; achiziționarea sistemelor și serviciilor de blocare și întrerupere a radiocomunicațiilor în perimetrele unităților penitenciare, pentru prevenirea infracțiunilor săvârșite prin utilizarea ilegală a telefoanelor mobile; instalarea sistemelor de audiere prin videoconferință pentru soluționarea cauzelor în materie civilă, penală și a plângerilor/contestațiilor formulate de deținuți.

O altă realizare punctată de fostul ministru este Codex constituțional — prima colecție a Constituțiilor statelor membre UE, traduse și prezentate în limba română, proiect unic la nivelul Uniunii Europene, pus la dispoziția Parlamentului, Guvernului, CSM, instanțelor și parchetelor, dar și a publicului larg, pentru a se putea analiza modul în care diferite principii fundamentale sunt interpretate și aplicate în alte state.

Robert Cazanciuc arată că, printre proiectele de finalizat, se află inițiativele propuse de sistemul judiciar de modificare fie a Codului penal, fie a Codului de procedură penală; proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura achizițiilor publice (constituirea, în cadrul ANI, a unui sistem informatic integrat, denumit Sistemul Prevent), proiectul de lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor normative, (propune ca publicarea actului de normativ de amendare a actului normativ de bază să fie însoțită de republicarea, concomitent și indiferent de întinderea amendamentelor aduse actului de bază), Tribunalul Comercial București, accesul online la dosarele din instanță.

De asemenea, este menționat și Proiectul 25 — Programul național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ (2015 — 2020), având ca obiective: 25 de instanțe, 15 parchete, Cartierul pentru Justiție, investiții de 575 de milioane de euro.

„Privesc cu optimism viitorul și am încredere în faptul că proiecte noi, pe care le-am conceput și lansat — Cartierul pentru Justiție, Proiectul 25, Educație juridică în școli, Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Scrisoarea celor 12 miniștri de justiție privind finanțarea sistemelor penitenciare (n.r. inițiativă unică în UE pentru construcția de penitenciare din fonduri structurale) și altele asemenea lor vor fi continuate și consolidate de cei care vor urma”, precizează el la finalul documentului.