Raportul Comisiei Europene. Reacția DNA

Direcția Națională Anticorupție reacționează după publicarea raportului Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare și Verificare. Raportul subliniază importanța menținerii independenței DNA, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă pentru criterii obiective privin imunitatea parlamentarilor, spun procurorii.

DNA face referire la menţiunile din raportul MCV privind importanţa menţinerii independenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-şi continua activitatea şi insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, şi anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităţilor parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acţiunii procurorilor.

DNA aminteşte că în acest an a înaintat către Parlament trei cereri de încuviinţare a urmăririi penale pentru miniştri şi foşti miniştri care sunt şi parlamentari, pentru presupuse fapte de corupţie, și că toate cererile au fost respinse.

„Raportul insistă însă că, în cazul apariţiei unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupţiei, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie", subliniază DNA.

Comunicatul DNA:

Unul din cele patru obiective de referință stabilite prin MCV, în funcție de care se analizează progresele reformei sistemului judiciar, se referă la Combaterea corupției la nivel înalt (obiectivul nr 3).

La acest obiectiv, Raportul subliniază importanța menținerii independenței Direcției Naționale Anticorupție, astfel încât să poată uza de toate instrumentele de care dispune pentru a-și continua activitatea și insistă asupra îndeplinirii unei recomandări formulate anterior, și anume adoptarea unor criterii obiective la ridicarea imunităților parlamentarilor, spre a risipi orice suspiciuni că imunitatea e folosită ca scut împotriva acțiunii procurorilor.

Raportul avertizează că orice presiuni negative asupra luptei împotriva corupției poate determina reevaluarea acestor concluzii.

Concret, prezentul Raport subliniază că o evaluare pozitivă a progreselor realizate în cadrul acestui obiectiv se bazează pe o Direcție Națională Anticorupție independentă, care să fie în măsură să își desfășoare activitățile cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție și să continue să înregistreze rezultate. În rapoartele anterioare, faptul că Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate, în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, a fost menționat drept un semn de sustenabilitate. Din acest motiv, Comisia nu a făcut decât o singură recomandare în cadrul obiectivului de referință nr. 3.

Recomandarea se referă la responsabilizarea Parlamentului, în deciziile sale referitoare la cererile din partea organelor de urmărire penală, de a autoriza măsuri preventive, cum ar fi percheziții sau arestări, și la cereri de autorizare a anchetării parlamentarilor, atunci când aceștia ocupă sau au ocupat funcția de ministru (denumită în continuare „ridicarea imunității”). Concret raportul recomandă Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.

Amintim că, în cursul anului 2017, DNA a înaintat către Parlament trei cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri care sunt și parlamentari, pentru presupuse fapte de corupție, toate cererile fiind respinse.

Raportul insistă însă că, în cazul apariției unor presiuni cu efecte negative asupra luptei împotriva corupției, Comisia s-ar putea vedea obligată să reevalueze această concluzie.

În raportul anterior, publicat în luna ianuarie 2017, Comisia a arătat clar că slăbirea sau diminuarea domeniului de aplicare a corupției ca infracțiune sau provocările majore la adresa independenței și eficienței activității de urmărire penală ori trimitere în judecată a infracțiunilor de corupție, ar constitui un regres.

În prezentarea generală, Raportul comisiei Europene constată că :

1. Progresul pozitiv și rezultatele bune ale instituțiilor judiciare în lupta împotriva corupției au fost puse sub semnul întrebării de anumite evenimente, cum ar fi:

- Ordonanța de urgență de dezincriminare a anumitor infracțiuni de corupție, între care abuzul în serviciu (ianuarie 2017) care, deși abrogată, a lăsat loc unor îndoieli în spațiul public

- Propunerile de modificare a legilor Justiției, inițiate la sfârșitul lunii august, care au generat controverse și o puternică reacție negativă din partea sistemului judiciar și din partea unor segmente din societatea civilă, reacție care s-a focalizat asupra problemei independenței justiției. Raportul insistă că va fi crucială capacitatea guvernului și a parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv prin care să fie modificate legile justiției și că, în acest proces, trebuie valorificată opinia sistemului judiciar și opinia Comisiei de la Veneția, pentru a garanta independența justiției. De altfel, transparența și predictibilitatea procesului legislativ pentru legile privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției rămân o preocupare a Comisiei Europene.

2. Criticile împotriva sistemului judiciar și față de deciziile instanțelor rămân o problemă importantă în dezbaterea publică. Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să își facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul anterior, din ianuarie 2017. Ca exemplu, Raportul se referă la declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie „readus la normalitate”.

Insistând asupra acestei teme, Raportul remarcă faptul că „De la ultimul raport MCV, criticile din mass-media la adresa sistemului judiciar și a magistraților au fost deosebit de vehemente, prin urmare se reia o recomandare anterioară, în sensul de a se obține o recunoaștere instituțională a problemei, precum și a unei decizii de a lua măsuri în vederea soluționării sale. De exemplu, Comisia așteaptă ca, ori de câte ori Consiliul Superior al Magistraturii condamnă declarațiile unui parlamentar care critică un magistrat sau sistemul judiciar, să existe o acțiune subsecventă clară în cadrul Parlamentului pentru a evalua dacă a fost încălcat Codul de conduită, adoptat de Parlament la 11 octombrie 2017.

Comisia Europeană arată în raportul MCV publicat miercuri că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune CE.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune că raportul MCV este pozitiv și că toate recomandările vor fi îndeplinite astfel încât mecanismul să fie ridicat anul viitor.

Pe de altă parte, președintele Iohannis vorbește despre un „serios semnal de alarmă”.

„Dacă acțiunile Guvernului și Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor justiției vor continua în aceeași direcție ca și până acum, România va face pași înapoi în ceea ce privește funcționarea sistemului judiciar și lupta împotriva corupției”, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale.