Raportul OLAF. La ce este România campioană

Ţara noastră este pe primul loc în topul statelor în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a finalizat cele mai multe anchete în cursul anului trecut, respectiv 21 de anchete, dintre care 11 încheiate cu recomandări. De asemenea, se află pe primul loc în blocul comunitar la numărul de inculpări făcute la recomandarea OLAF, dar şi la numărul de cazuri în care autorităţile judiciare au respins dosarul. Din fraudele raportate în 2016, 33 de sesizări au provenit din surse private şi două din surse publice.

Conform raportului OLAF, citat de News.ro,  pe 2016, în clasamentul ţărilor în care au avut loc anchete privind fonduri europene gestionate integral sau parţial la nivel local sau regional, România este urmată de Polonia (16 anchete, dintre care opt finalizate cu recomandări), şi de Ungaria (13 anchete, dintre care 11 încheiate cu recomandări).

În total, OLAF a încheiat anul trecut 141 de investigaţii.

Raportul OLAF detaliază şi cazurile de nereguli sau fraude înregistrate în fiecare ţară membră UE, în sectorul taxelor vamale şi în cel agricol.

Caracteristici locale

Astfel, în România, autorităţile au raportat, în intervalul de timp 2013-2016, 305 cazuri de fraude şi nereguli ce au afectat colectarea de taxe vamale. Acestea au reprezentat 4,05% din suma totală colectată din taxele vamale în perioada luată în calcul.

La rândul său, OLAF a încheiat în acest interval 22 de anchete privind taxele vamale, cu un impact de 2,04% din totalul colectat.

În aceste condiţii, România se află pe al optulea loc în UE la acest capitol, la diferenţă mare de Germania, de exemplu, unde autorităţile naţionale au raportat 7.316 nerguli, iar OLAF a încheiat 27 de anchete.

În baza recomandărilor sectoriale, statele membre trebuie să raporteze Comisiei Europene orice nereguli sau suspiciuni de fraudă ce provoacă pagube care depăşesc 10.000 de euro.

Directorul general al OLAF, Giovanni Kessler, afirma, în septembrie 2016, că mai există corupţie ”în mai toate instituţiile publice şi serviciile vamale din Europa”, însă susţinea că se lucrează pentru ca aceste acte să nu mai aibă loc.

În ceea ce priveşte fondurile structurale şi pentru agricultură, autorităţile române au raportat la Bruxelles, în perioada 2013-2016, 4.857 de cazuri, ce au avut un impact estimat la 5,65% din totalul plăţilor efectuate. La rândul său, OLAF a încheiat 99 de anchete în acest sector.

Astfel, la numărul total al cazurilor raportate de autorităţile naţionale, Bucureştiul se clasează pe al doilea loc, după Madrid (9.766 de cazuri).

În paralel, România se află pe primul loc în blocul comunitar la numărul de inculpări făcute la recomandarea OLAF, dar şi la numărul de cazuri în care autorităţile judiciare au respins dosarul.

Astfel, din totalul de 74 de cazuri în care autorităţile judiciare naţionale au luat măsuri în urma recomandărilor emise de OLAF în perioada 1 ianuarie 2009 – decembrie 2016, în 24 România a efectuat inculpări.

Ţara noastră nu luase, până anul trecut, nicio decizie în alte 28 de cazuri. OLAF explică însă în raportul său că, în această ultimă categorie, sunt incluse şi cazurile aflate în aşa-numita „perioadă de raportare”. Când OLAF trimite o recomandare judiciară către un stat-membru, autorităţile competente trebuie să raporteze acţiunile luate în termen de 12 luni.  

Raportul Oficilului pentru Lupta Antifraudă mai arată că, în cazul ţării noastre, în 2016, majoritatea cazurilor de fraudă au fost raportate din surse private (33), faţă de numai două din surse publice.

Semnale, cazuri şi concluzii

OLAF atrage atenţia în raport că multe cazuri de fraudă în domeniul achiziţiilor sunt transnaţionale şi că noul tip de scenariu implică, de multe ori, o autoritate dintr-un stat membru ce încheie contracte şi ofertanţi din mai multe state membre, care subcontractează lucrările unor companii aflate în alte ţări din blocul comunitar.

Oficiul oferă un exemplu în care sunt implicate România şi Bulgaria în acest caz. Un grup  infracţional din Bulgaria a folosit o schemă complexă de achiziţii fantomă, companii de vânzări şi conturi off-shore pentru a ascunde banii primiţi în schimbul coruperii de înalţi oficiali de la o agenţie care efectua plăţi pentru finanţarea programelor de hrană pentru cei mai săraci cetăţeni europeni. Această agenţie avea sediul în România.

Mai exact, oficialii au făcut declaraţii false şi plăţi în avans pentru produse care nu au fost livrate niciodată. Astfel, 26,7 milioane de euro din bugetul uE au fost deturnaţi. Mai mult, banda infracţională a făcut un „profit de piaţă” de 5,98 de milioane de euro din vânzarea ilegală a produselor pe piaţa liberă.

În cursul investigaţiei, OLAF a descoperit că banda a acţionat în cel puţin opt ţări diferite, dintre care şase state membre UE.

Oficiul a încheiat anul trecut ancheta în acest dosar şi a recomandat Comisiei Europene să recupereze 26,7 milioane de euro. Procedurile judiciare sunt încă în curs în România şi Bulgaria.

OLAF are ca misiune să identifice, investigheze şi oprească actele de frauda care implică fonduri europene.