RAPORT ANTICORUPȚIE. Ce li se reproșează celorlalte țări din UE. O sinteză Digi24.ro

Raportul este însoțit de două sondaje de tip Eurobarometru, care măsoară, la nivelul fiecărui stat, percepția corupției de către populație și, respectiv, de către mediul de afaceri.

România și Bulgaria, singurele țări a căror aderare la UE, în 2007, a fost condiționată de continuarea unei monitorizări anticorupție prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, sunt arătate de obicei cu degetul ca fiind „oile negre” ale Europei. Potrivit documentului, în România, corupţia - măruntă sau mare - este o problemă sistemică. Raportul dat publicității la 3 februarie arată însă că și alte țări, inclusiv dintre cele mai vocale atunci când e vorba de criticarea României și Bulgariei, mai au, în materie de anticorupție, lucruri de rezolvat în propria ogradă.

Europa pierde anual 120 de miliarde de euro din cauza corupţiei. Foto: europarl.europa.eu

Raportul Comisiei Europene nu face clasamente şi nici nu arată cu degetul o ţară sau alta. Oferă o imagine de ansamblu, care i-a surprins însă chiar şi pe oficialii de la Bruxelles.

Potrivit raportului, în medie, peste trei sferturi dintre europeni au sentimentul că, în țara lor, corupția este larg răspândită.

Unele date, extrem de sensibile, nici nu au mai ajuns în raport. Comisia a decis să nu mai publice şi informaţii privind corupţia din interiorul instituţiilor comunitare.

Următorul raport anticorupție pentru întreaga Uniune Europeană va fi dat publicității peste doi ani.

Principalele concluzii ale raportului anticorupție. Sinteza pe țări:

1. Austria

Comisia Europeană sugerează Austriei să asigure resursele necesare pentru a avea procurori specializați care să se ocupe de cazurile anticorupție ( cu alte cuvinte, să aibă propriul DNA - n.r.). În cazurile în care există suspiciuni de corupție, un acces mai facil la informațiile despre conturile bancare ar face mai eficientă combaterea mitei.

Ar fi bine ca Austria să introducă un mecanism de monitorizare a declarațiilor de avere ale aleșilor și ale oficialilor cu rang înalt care sunt numiți în funcție (un fel de ANI - n.r.).

66% dintre austrieci spun că în țara lor corupția este larg răspândită. Totuși, Austria este singura țară din Europa de Vest unde o proporție relativ semnificativă a cetățenilor intervievați - aproape o treime - au spus că li se pare acceptabil să facă o favoare sau să dea un cadou pentru a beneficia de un serviciu public.

5% dintre austrieci (comparativ cu 4% - media europeană) spun că anul trecut li s-a cerut să dea mită.

În ceea ce privește mediul de afaceri, Austria este pe media europeană - patru din zece companii austriece consideră corupția un obstacol în calea desfășurării afacerilor.

2. Belgia

Belgia poate să facă mai mult în lupta anticorupție, spune Comisia Europeană. Există riscul ca, în prezent, corupția în Belgia să nu fie combătută într-o manieră consistentă, din cauza competențelor care variază la nivel regional și federal. Comisia Europeană sugerează să fie implementate reguli de etică pentru toți oficialii aleși și numiși la nivel federal, regional și local.

Capacitatea sistemului judiciar și de aplicare a legii ar trebui sporită în Belgia, așa încât cazurile de corupție să fie pedepsite la timp, înainte de a fi prescrise. Legislația anticorupție referitoare la finanțarea partidelor trebuie extinsă la partidele care nu primesc subvenții federale.

67% dintre belgieni sunt de părere că în țara lor există corupție larg răspândită. 3% dintre cetățenii acestei țări s-au confruntat personal cu o situație în care li s-a cerut mită anul trecut.

Patru din zece companii belgiene consideră corupția un obstacol în calea afacerilor.

3. Bulgaria

Corupția rămâne endemică. CE sugerează Bulgariei să-și protejeze instituțiile anticorupție de influența politică și să numească în mod transparent și pe baza meritelor pe cei de la conducerea acestor instituții. Repartizarea aleatorie a cazurilor la tribunale trebuie asigurată de un sistem național eficient. Este de asemenea necesară adoptarea unui cod etic pentru parlamentari.

În cazurile de corupție în achizițiile publice la nivel local și național sunt necesare pedepse mai aspre, care să aibă un efect descurajator.

84% dintre bulgari percep o corupție endemică în țara lor. 11% dintre bulgari (față de 4% media europeană) spun că li s-a cerut șpagă sau au existat așteptări în acest sens din partea lor în anul care a trecut. Numai 9% dintre bulgari - cel mai mic nivel din UE - consideră că sunt suficiente condamnări care să descurajeze oamenii să mai adopte practici corupte.

4. Cipru

Numărul mic de cazuri de corupție finalizate cu o condamnare arată necesitatea consolidării sistemului de aplicare a legii. Ciprul trebuie să-și îmbunătățească procedurile pentru a asigura anchete eficiente ale poliției în cazurile de corupție. Trebuie introdus de asemenea un cod de conduită pentru aleși și oficialii numiți, astfel încât aceștia să își declare averile periodic.

Ciprul trebuie să restrângă posibilitatea companiilor deținute de stat de a sponsoriza evenimentele politice, trebuie să reglementeze problema donațiilor către candidații în alegeri și trebuie să oblige partidele politice să-și publice online informațiile referitoare la finanțare.

57% dintre ciprioți (față de 26% media europeană) consideră că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, numai 3% dintre ciprioți (față de 4% media europeană) spun că li s-a cerut mită sau s-a așteptat din partea lor să dea șpagă. 83% dintre ciprioți - cea mai mare proporție din UE - spun că singura modalitate de a avea succes în afaceri este prin legături la nivel politic. 85% dintre oamenii de afaceri ciprioți consideră că favoritismul și corupția sunt obstacole în calea concurenței în mediul economic.

5. Croația

Croației i se reproșează că a pus mai mult accent pe reprimarea corupției decât pe prevenirea ei. Ţara ar trebui să introducă un cod de conduită pentru oficialii aleși la nivel central și local, cu instrumente adecvate pentru responsabilizare. Ar trebui să facă verificări substanțiale ale declarațiilor de avere și conflictelor de interese ale funcționarilor publici și să stabilească un mecanism eficient de prevenire a corupției în companiile de stat sau controlate de stat.

Comisia recomandă Croației să aplice o strategie pentru prevenirea corupției în domeniul achizițiilor publice, inclusiv în sectorul de sănătate, și să asigure mecanisme de protecție pentru cei care denunță cazuri de corupție.

Percepția corupției în propria țară este, în cazul croaților, de 94%. Totuși, numai 6% dintre croați spun că li s-a cerut anul trecut să dea mită. În mediul de afaceri, 81% dintre companii cred că favoritismul și corupția împiedică existența unui mediu de afaceri corect în țară.

6. Cehia

Rămân probleme persistente în modul în care se fac achizițiile publice și cu folosirea incorectă a fondurilor publice. Încercările de a pune în practică o legislație pentru conflictul de interese în serviciul public au fost până acum un eșec.

O asemenea legislație trebuie instituită. Ea trebuie să asigure că numirile se fac pe bază de merite și să dea garanții în privința unor demiteri arbitrare. Cheltuielile din campaniile electorale și donațiile ar trebui să facă obiectul unor rapoarte financiare anuale, publice. Cehia trebuie să consolideze capacitatea procurorilor de a se ocupa de cazurile de corupție într-un mod independent.

95% dintre cehi (peste media europeană) spun că în țara lor este larg răspândită corupția. 8% dintre cehi (de două ori mai mult decât media europeană) s-au confruntat la nivel personal anul trecut cu situații în care li s-a cerut mită. Pentru 71% dintre companiile cehe (cel mai mare nivel din UE) corupția este un obstacol major în calea afacerilor.

7. Danemarca

Deși una dintre țările cu cele mai bune performanțe în materie de transparență, integritate și control al corupției, există loc pentru îmbunătățiri, spune raportul Comisiei Europene. E vorba, în special, de finanțarea partidelor politice și de cadrul legislativ pentru pedepsirea corporațiilor care dau mită în alte țări. Comisia Europeană recomandă îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de monitorizare a finanțării partidelor politice și a candidaților individuali. 

Mai sunt necesare eforturi pentru a combate practica mitei date în străinătate, de pildă prin aplicarea unor amenzi mai mari în cazul corporațiilor, sugerează raportul CE.

Numai 20% dintre danezi (față de o medie europeană de 75%) au impresia că în țara lor corupția este răspândită și mai puțin de 1% dintre cetățeni (comparativ cu 4% media europeană) spun că s-au confruntat cu o situație în care li s-a cerut mită anul trecut sau se aștepta mită din partea lor.

8. Estonia

Are nevoie de eforturi suplimentare în îmbunătățirea transparenței și în monitorizarea finanțării partidelor politice, precum și a achizițiilor publice. Estoniei i se cere să adopte un cod de conduită pentru parlamentari, însoțit de un mecanism eficient de monitorizare și sancționare.

65% dintre estoni (sub media europeană) spun că există corupție larg răspândită în țara lor și 4% s-au confruntat anul trecut cu situații în care li s-a cerut mită.

9. Finlanda

Deși una dintre cele mai puțin corupte țări din UE, în Finlanda s-au înregistrat câteva cazuri de corupție la nivel înalt, unde s-au obținut privilegii pe baza unor relații informale, iar companii și-au făcut lobby finanțând campaniile politicienilor.

Finlanda ar trebui să-și oblige municipalitățile și regiunile să asigure transparența în cazul contractelor publice cu investitorii privați.

Comisia sugerează, de asemenea, ca Unitatea Anticorupție din cadrul Biroului Național de Investigații să sprijine eficient anchetele în cazul infracțiunilor legate de corupție și să coordoneze procedurile anticorupție ale agențiilor guvernamentale.

Numai 9% (față de 26% media europeană) dintre finlandezi spun că sunt afectați de corupție în viața de zi cu zi, iar mai puțin de 1% s-au confruntat personal anul trecut cu situația de a li se cere sau sugera mită.

10. Franța

În Franța, au fost luate recent măsuri pentru conflictul de interese în cazul politicienilor și al oficialilor cu rang înalt. Totuși, rămâne riscul de corupție în sectorul achizițiilor publice și în tranzacțiile internaționale. Franța ar trebui să facă o evaluare cuprinzătoare pentru a identifica riscurile la nivel local și pentru a stabili prioritățile în elaborarea unor măsuri anticorupție legate de sectorul achizițiilor publice.

Franța trebuie să-și îmbunătățească legislația în ceea ce privește mita dată în străinătate, să adopte recomandările Consiliului Europei în privința finanțării partidelor și să facă eforturi pentru a crește independența operațională a procurorilor.

Pentru 68% dintre francezi corupția este larg răspândită în țara lor. Totuși, numai 2% spun că anul trecut li s-a cerut mită. În ceea ce privește companiile, 60% (față de media europeană de 40%) dintre companiile franceze percep corupția ca un obstacol în dezvoltarea afacerilor lor.

11. Germania

Chiar și Germania poate face mai mult în domeniul anticorupției. Raportul Comisiei Europene subliniază că Germania ar trebui să aibă de câștigat de pe urma introducerii unor pedepse severe pentru corupție în cazul oficialilor aleși. Ar trebui să elaboreze o politică pentru a combate fenomenul prin care oficialii pleacă dintr-un post public pentru a lucra în companii pe care tocmai s-ar putea să le fi ajutat recent. Mai mult, ar trebui ca întreprinderile mici și mijlocii să conștientizeze mai mult ce riscă dacă dau mită în străinătate.

De asemenea, potrivit Comisiei Europene, Germania ar trebui să facă mai mult pentru a veni în întâmpinarea îngrijorărilor legate de modul în care sunt finanțate campaniile electorale.

Puțini germani spun că s-au confruntat personal cu situația de a li se cere mită, dar 9% spun că știu pe cineva care a luat mită.

12. Grecia

Corupția pune probleme considerabile în Grecia, consideră Comisia Europeană. Cadrul legislativ anticorupție rămâne complex și se luptă să producă rezultate. Zona achizițiilor publice rămâne una de risc și ar fi benefică o supraveghere sporită. Se poate face mai mult pentru a pune în practică planurile în materie de anticorupție și pentru a sprijini activitatea coordonatorului anticorupție.

O monitorizare sporită a finanțării partidelor și a declarațiilor de interese a politicienilor, precum și revizuirea chestiunii imunității ar duce la o situație îmbunătățită în Grecia, spune Comisia Europeană.

99% dintre greci consideră că în țara lor corupția este generalizată. 7% dintre ei spun că s-au confruntat anul trecut cu o situație în care li s-a cerut mită.

13. Ungaria

Rămân îngrijorări cum ar fi cele legate de relațiile informale dintre mediul de afaceri și actorii politici la nivel local. În lupta anticorupție pot fi făcute mai multe eforturi, în special în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și mecanismele de control în procedurile de achiziții publice. La fel și în ceea ce privește conflictele de interese ale funcționarilor publici. Standardele de responsabilizare pentru funcționarii aleși și numiți ar trebui ridicate, pentru a combate riscul de favoritism în administrația publică.

De asemenea, ar putea fi luate mai multe măsuri pentru a elimina progresiv practica „plăților de exprimare a recunoștinței” în sectorul medical. Pentru 89% dintre unguri, corupția este larg răspândită în țara lor. 13% dintre ei spun că anul trecut li s-a cerut mită.

14. Irlanda

Irlanda și-ar putea îmbunătăți capacitatea de a trimite în judecată și de a pedepsi cazurile de corupție într-un interval de timp rezonabil. Mai rămân câteva motive de îngrijorare legate de finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a celor pentru referendum.

Există riscuri de corupție legate de conflictele de interese la nivel local, precum și în sectorul planificării urbane. Proporția de percepere a corupției în rândul irlandezilor este de 81%, dar numai 3% dintre ei s-au confruntat anul trecut cu o situație concretă în care li s-a cerut sau li s-a sugerat să dea mită.

15. Italia

Italia și-a adoptat o legislație anticorupție relativ recent, în noiembrie 2012, pe care Comisia Europeană îl salută ca fiind un mare pas înainte. Totuși, spune Bruxelles-ul, în ciuda eforturilor considerabile, corupția rămâne o problemă gravă în Italia. Roma ar trebui să-și consolideze regimul referitor la integritatea aleșilor prin adoptarea unor coduri etice, dotate inclusiv cu instrumente de responsabilizare a lor. Ar trebui, de asemenea, să-și consolideze cadrul legal și instituțional pentru finanțarea partidelor.

Deficiențele regimului de prescriere trebuie remediate fără întârziere. Comisia sugerează de asemenea Italiei să întărească prerogativele și capacitatea Agenției Naționale Anticorupție, astfel încât aceasta să aibă un puternic rol de coordonare.

Bruxelles-ul cere mai multă transparență în sectorul achizițiilor publice și mai multe măsuri pentru a combate și corupția din sectorul privat. Sunt necesare mai multe eforturi în ceea ce privește conflictul de interese și publicarea declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, dar și mecanisme de control pentru cheltuielile publice la nivel local și regional.

97% dintre italieni sunt de acord cu afirmația că în țara lor corupția este larg răspândită. Aproape doi din trei europeni și 88% dintre italieni cred că mita și folosirea relațiilor sunt, adesea, cele mai facile mijloace de a obține anumite servicii publice.

16. Letonia

Letonia este apreciată pentru pașii făcuți în lupta anticorupție, iar Comisia Europeană notează că statul baltic are o bază de date online, cu motor de căutare, pentru donațiile politice. Totuși, rămân îngrijorări legate de implementarea cadrului juridic. Comisia recomandă consolidarea independenței Biroului pentru Combaterea și Prevenirea Corupției (KNAB) și protejarea lui de potențiale interferențe politice.

Promovarea unor tehnici electronice de achiziție și a unei mai mari concurențe în ceea ce privește contractele publice ar ajuta la limitarea riscurilor din sectorul achizițiilor publice. Letoniei i se cere de asemenea o mai mare transparență în cazul companiilor deținute de stat și să aplice mai riguros codul de etică pe care Parlamentul îl are deja.

83% dintre letoni consideră că în țara lor corupția este răspândită la scară largă. 6% dintre letoni spun că anul trecut li s-a cerut mită sau s-a așteptat mită din partea lor.

17. Lituania

Lituania ar trebui să-și facă niște priorități din judecarea unor cazuri mai ample de corupție și să dezvolte instrumente de prevenire pentru a depista corupția în achizițiile publice, cu accent pe nivelul local și pe sectorul sănătății. Comisia cere, de asemenea, o strategie de combatere a plăților informale în domeniul sănătății. Este nevoie și de o îmbunătățire a controlului declarațiilor de conflict de interese făcute de aleși sau de funcționarii numiți. Și transparența finanțării partidelor politice necesită eforturi suplimentare.

95% dintre lituanieni spun că în țara lor corupția este larg răspândită. Nu mai puțin de 29% dintre cetățeni spun că anul trecut s-au confruntat cu situații în care li s-a cerut mită sau s-a așteptat mită din partea lor. Este cea mai mare proporție din rândul cetățenilor unei țări UE, în condițiile în care media europeană consemnată de Eurobarometru este de 4%.

18. Luxemburg

Luxemburgul este perceput ca un stat unde aşa-numita corupție mică nu este o problemă și care are sisteme eficiente de descurajare a corupției în serviciile publice. Totuși, natura specifică a unei comunități restrânse de afaceri, lipsa unor reguli în domeniul de lobby, precum și accesul la informații ridică riscul unor conflicte de interese, arată Comisia Europeană. Executivul european recomandă Luxemburgului să clarifice obligațiile fiscale și responsabilitățile fiscale ale partidelor politice și să introducă un mecanism de monitorizare pentru conturile campaniilor politice.

De asemenea, Luxemburgul ar trebui să-și îmbunătățească regulile în domeniul conflictelor de interese și să adopte o legislație referitoare la accesul la informațiile publice. Resursele alocate pentru combaterea infracțiunilor financiare și economice ar trebui sporite.

42% dintre luxemburghezi au sentimentul că în țara lor corupția este larg răspândită, dar numai 1% dintre cetățeni s-au confruntat anul trecut cu o situație în care li s-a cerut mită sau s-a așteptat mită din partea lor.

19. Malta

Malta trebuie să-și revizuiască finanțarea partidelor politice, sector care rămâne în mare parte nereglementat. Coordonarea între instituțiile care investighează corupția ar trebui îmbunătățită pentru a asigura o colectare eficientă a probelor.

Comisia vrea de asemenea eforturi susținute pentru îmbunătățirea transparenței numirilor în sectorul judiciar și a procesului de luare a deciziilor în planning-ul de mediu.

83% dintre maltezi își văd țara cu o corupție larg răspândită, iar 53% dintre cetățeni spun că aceste practici sunt comune în special în rândul oficialilor care emit autorizații de construcție. 29% dintre maltezi consideră că sunt afectați de corupție în viața de zi cu zi.

20. Olanda

Abordarea olandeză pentru prevenirea și combaterea corupției poate servi drept model în UE, spune Comisia. Totuși, observă Executivul european, partidele politice abia de curând au căzut de acord asupra unor noi reguli privind transparența finanțării. În plus, lipsește dovada că mita în străinătate este combătută adecvat. Comisia sugerează să fie extinse categoriile de bunuri ale aleșilor care trebuie să fie declarate.

Olanda ar trebui să-și canalizeze eforturile pentru condamnarea unor cazuri de corupție din tranzacțiile economice internaționale prin creșterea capacității de a investiga proactiv mita dată în străinătate.

61% dintre olandezi spun că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor. Totuși, numai 2% (sub media europeană de 4%) s-au confruntat anul trecut cu o situație în care li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor.

21. Polonia

Poloniei i se cere o strategie pe termen lung de luptă împotriva corupției, în care să fie enumerate acțiuni specifice, termene-limită și resurse pentru punerea lor în practică și care să specifice instituțiile responsabile.  Mai sunt necesare reforme pentru a asigura transparența achizițiilor publice și a sectorului sănătății.

Polonia trebuie să își sporească măsurile de siguranță față de o potențială influență politică asupra Biroului Central Anticorupție (CBA). Măsurile anticorupție trebuie consolidate și în ceea ce privește monitorizarea companiilor deținute de stat.

82% dintre polonezi consideră că în țara lor corupția este larg răspândită. 15% spun că li s-a cerut mită, în special în sectorul sănătății.

22. Portugalia

În Portugalia nu există o strategie națională anticorupție. În plus, condamnarea efectivă a cazurilor de înaltă corupție rămâne o problemă. Lisabona trebuie să se asigure că instituțiile de aplicare a legii, de anchetare și sistemul judiciar, sunt bine echipate pentru a se ocupa eficient de cazurile complexe de corupție. Totodată, Portugaliei i se cer exemple convingătoare de combatere a corupției.

În domeniul politic, i se cer acțiuni de prevenire a practicilor corupte în finanțarea partidelor, precum și elaborarea unor coduri de conduită pentru aleși. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a combate adecvat conflictul de interese și publicarea declarațiilor de avere la nivel local. Și transparența și mecanismele de control pentru achizițiile publice mai trebuie consolidate.  În plus, Portugalia trebuie să identifice factorii de risc pentru corupție în luarea deciziilor legate de planificarea urbană.

90% dintre portughezi sunt de părere că în țara lor corupția este larg răspândită. Cu toate acestea, puțin peste 1% (sub media europeană de 4%) dintre portughezi spun că anul trecut s-au confruntat cu situații în care li s-a cerut mită. Și totuși, 36% dintre portughezi consideră că viața lor de zi cu zi este afectată de corupție.

23. România

În România, și așa-zisa corupție mică, și corupția politică rămân o problemă semnificativă. Voința politică de a combate corupția și de a promova standarde înalte de integritate a fost inconsistentă. România trebuie să dea asigurări că rămân în vigoare toate garanțiile necesare în ceea ce privește independența și continuarea investigațiilor nepartizante în cazurile de înaltă corupție, inclusiv în privința oficialilor aleși sau numiți. România trebuie să dezvolte coduri de conduită cuprinzătoare pentru aleși și sancțiuni cu efect de descurajare în cazul practicilor corupte.

Raportul cere consolidarea prevenirii corupției și mecanisme de control pentru achizițiile publice și contractele publice, inclusiv în cazul companiilor deținute de stat sau controlate de stat.

România trebuie să-și sporească eficiența prevenirii și depistării conflictului de interese în rândul funcționarilor publici și să-și ia mai multe măsuri de siguranță când e vorba de alocarea fondurilor publice.

Totodată, României i se cere elaborarea unor strategii care să aibă drept obiectiv reducerea corupției în sectorul îngrijirii sănătății.

93% dintre români (față de trei sferturi, media europeană) consideră că fenomenul corupției este generalizat la nivel național. 25% dintre români - al doilea cel mai înalt nivel din UE - spun că li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor în anul în care a trecut (față de 4% media europeană).

24. Slovacia

Câțiva factori limitează eficacitatea acțiunilor anticorupție: probleme cu legislația; percepția că o parte a sistemului judiciar este lipsit de independență; legăturile dintre elita politică și cea de afaceri. Slovaciei i se cere să consolideze independența sistemului judiciar, specificând criteriile când președinții și vicepreședinții instanțelor pot fi îndepărtați din funcție.

O altă cerință se referă la transparența finanțării partidelor la nivel local și regional.

În ceea ce privește utilizarea incorectă a fondurilor europene, Comisia recomandă întărirea mecanismelor de control pentru a preveni conflictele de interes.

Nivelul de percepție a corupției în rândul cetățenilor din Slovacia este de 90%. O proporție de 21% dintre slovaci (față de o medie europeană de 8%) au avut experiențe personale sau au fost martorii unui caz de corupție anul trecut. Pentru 66% dintre companiile slovace, corupția este o problemă pentru a face afaceri.

25. Slovenia

În ultimii ani, se înregistrează un declin în acțiunea politică împotriva corupției, odată cu apariția unor acuzații și suspiciuni legate de integritatea unor oficiali cu rang înalt. Slovenia trebuie să aplice pedepse descurajatoare funcționarilor aleși și numiți care nu respectă regulile referitoare la declararea averilor și conflictele de interese. Trebuie să stabilească standarde mai ferme în ceea ce privește tragerea la răspundere a aleșilor.

Slovenia trebuie să asigure independența operațională și resursele organismelor anticorupție și a serviciilor de anchetă specializate în combaterea infracțiunilor financiare.  De asemenea, Sloveniei i se cere să-și consolideze mecanismele anticorupție care se referă la companiile de stat sau controlate de stat, precum și cele referitoare la achizițiile publice și procedurile de privatizare.

Pot fi depuse mai multe eforturi și în ceea ce privește o monitorizare eficientă a finanțării partidelor, spune Comisia în raportul anticorupție.

Corupția este larg răspândită în Slovenia, cred 91% dintre cetățenii acestei țări intervievați de Eurobarometru. Totuși, numai 3% dintre sloveni spun că anul trecut s-au confruntat cu o situație legată de oferirea de mită.

26. Spania

Raportul semnalează mai multe deficiențe în combaterea corupției, în special a celei la nivel politic sau când e vorba de cheltuielile publice și mecanismele de control la nivel regional local. Comisia cere strategii anticorupție adaptate pentru administrațiile regionale și locale și continuarea reformelor și a aplicării noilor reguli în ceea ce privește finanțarea partidelor.
Sunt necesare, de asemenea, coduri de conduită cuprinzătoare pentru aleși, însoțite de instrumente adecvate de responsabilizare.  Spania trebuie să se ocupe mai bine de neregulile care se înregistrează în procedurile de achiziții publice la nivel local și regional, mai spune raportul Comisiei Europene.

95% dintre spanioli văd fenomenul corupției ca larg răspândit în țara lor. Mai mult 63% dintre cetățeni - cea mai mare proporție din UE (comparativ cu o medie europeană de 25%) - consideră că sunt afectați de corupție în viața de zi cu zi. Totuși, numai 2% dintre spanioli spun că anul trecut li s-a cerut sau s-a așteptat mită din partea lor.

27. Suedia

Una dintre cele mai puțin corupte țări din UE și care are inițiative în lupta anticorupție, Suedia mai prezintă riscuri în materie de corupție cu precădere la nivelul municipalităților și a unităților administrative.  Există unele lipsuri și în cadrul legislativ referitor la punerea sub acuzare a corporațiilor suedeze pentru darea de mită în alte țări.

Municipalitățile și consiliile locale ar trebui să fie obligate să asigure transparența contractelor publice cu investitorii privați. Comisia sugerează, de asemenea, ca nivelul amenzilor pentru companiile care dau mită în străinătate să fie mai ridicat, iar responsabilizarea să se facă și dacă mita s-a dat prin intermediari sau terțe părți.

Suedia ar trebui să-și revizuiască și prevederile în materie de infracționalitate duală - atunci când o infracțiune trebuie să fie incriminată și de legislația țării în care s-ar fi comis. Suedia își poate îmbunătăți și transparența finanțării partidelor politice, luând în considerare interzicerea totală a finanțărilor din partea donatorilor a căror identitate nu este cunoscută.

Mai puțin de un procent dintre suedezi spun că s-au confruntat personal cu o situație în care se aștepta mită din partea lor, dar 18% (mai mult decât media UE, de 12%) cunosc personal pe cineva care a luat sau ia mită.

28. Marea Britanie

Sunt necesare în continuare eforturi pentru a combate riscul mitei oferite în străinătate de industrii vulnerabile, cum ar fi cea a apărării. Marea Britanie ar trebui să asigure transparență în înțelegerile amiabile la care se ajunge în afara instanțelor în cazurile de corupție. Și responsabilizarea în materie de guvernare a băncilor ar putea fi întărită.

De asemenea, Comisia recomandă plafonarea donațiilor către partidele politice, impunerea unor limite în cheltuielile campaniilor electorale și asigurarea unei monitorizări proactive și a urmării penale în cazul unor potențiale încălcări a legislației.

64% dintre britanici spun că în țara lor corupția este larg răspândită, dar numai 16% (sub media europeană de 25%) consideră că viața lor de zi cu zi este afectată de corupție.