Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat marţi pronunţarea deciziei definitive în dosarul uciderii disidentului Gherorghe Ursu. Noul termen a fost stabilit pentru 27 iulie. Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, și-a exprimat speranța că judecătorii au nevoie de mai mult timp să studieze „temeinic” probele, dar nu exclude nici posibilitatea căutării unui subterfugiu pentru a pronunța o achitare.
„Sper că judecătorii au avut nevoie de mai mult timp să studieze probele. Noi asta vrem: să studieze probele temeinic, să vadă și ce i s-a întâmplat lui Gheorghe Ursu și să studieze ce s-a întâmplat în societatea românească în anii '80”, a declarat pentru Digi24.ro Andrei Ursu, fiul disidentului, după anunțul amânării.
„Sincer, mă gândeam că probele sunt atât de covârșitoare și de concludente, încât soluția nu ar fi trebuit să mai ia încă o lună, după cele două luni care au trecut”, a mai spus Andrei Ursu.
El nu a exclus nici ca această amânare să indice faptul că judecătorii caută un motiv de a pronunța o achitare în dosar.
„Mă gândesc că (amânarea) ar putea să însemne și o căutare a unui subterfugiu pentru a motiva o decizie care ar fi absurdă. E mai greu să motivezi o decizie care este absurdă - cea de achitare - atunci când dovezile sunt atât de evidente și de vaste.”
Foști ofițeri de Securitate acuzați de implicare în moartea lui Gheorghe Ursu
În dosarul morții disidentului Gheorghe Ursu, foștii ofițeri de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș sunt acuzați de „infracțiuni contra umanității” și de implicare directă în moartea lui Gheorghe Ursu.
Dosarul morții lui Ursu, deschis încă din 1990, a fost timp de 33 de ani amânat, tergiversat și blocat în instanțele din România. O decizie de condamnare a foștilor securiști Pârvulescu și Hodiș ar reprezenta o premieră pentru justiția română: de la căderea comunismului și până în prezent, niciun ofițer de Securitate nu a fost condamnat pentru poliție politică sau fapte comise până la Revoluția română.
Inginerul Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate în 1985 în arestul Miliției Capitalei, după ce a trimis la Radio Europa Liberă o scrisoare în care denunțase decizia lui Ceaușescu de a opri consolidările la clădirile afectate de cutremurul din 4 martie 1977. El a fost bătut în celulă de doi deținuți de drept comun și, potrivit martorilor din dosar, inclusiv în timpul interogatoriilor ofițerilor de Securitate Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș.