În temeiul Legii privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, însoţită de expunerea de motive.
Propunerile şi observaţiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa Ministerului Justiţiei sau prin poșta electronică.
Care sunt prevederile propuse
„Art. 971 – (1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea ori pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, comise cu intenţie, ori pentru o altă infracţiune intenţionată cu privire la care Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că aduce atingere prestigiului justiţiei, săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie înainte de eliberarea din funcţie atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu, sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei, dacă aceasta a fost acordată, până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.
(3) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător, procuror, magistrat asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale, sau după caz diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.
(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător în situaţia în care judecătorul, procurorul, magistratul asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor a fost condamnat pentru o infracţiune intenţionată, alta decât cele prevăzute la alin. (1), iar Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei.”
(5) Hotărârea de condamnare rămasă definitivă se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii şi casei teritoriale de pensii competente.
(6) Prevederile alin. (1) se aplică, de la momentul intrării în vigoare a prezentului articol şi magistraţilor condamnaţi definitiv anterior, indiferent de momentul pensionării”.
Traseul inițiativei
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţa, pe 14 august, în şedinţa Guvernului, că proiectul de lege privind anularea pensiei speciale a magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie va fi discutat în şedinţa din 20 august a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Robert Cazanciuc a făcut această precizare după ce premierul Victor Ponta i-a solicitat să trimită proiectul de lege la Parlament, până la 1 septembrie.
În 20 august, plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil propunerea de eliminare a pensiei speciale pentru magistraţii condamnaţi pentru fapte de corupţie, pentru fapte în legătură cu serviciul, săvârşite cu intenţie, şi pentru fapte care aduc atingere prestigiului justiţiei.
Plenul CSM decisese, acum aproape doi ani, pe 25 octombrie 2011, ca magistraților și personalului auxiliar din instanțe și parchete, care au fost condamnați definitiv pentru corupție sau infracțiuni asimilate corupției, să li se revoce pensiile speciale.
Propunerea fusese inițiată atunci de președintele de atunci al CSM, Horațius Dumbravă, însă nu a fost promovată ca inițiativă legislativă de fosta conducere a Ministerului Justiției.
Mădălina Prundea