Decizia anulată luni, printr-o cale extraordinară de atac, a fost folosită de preşedintele Senatului pentru a-i cere şefului statului, acum trei luni, demiterea conducerii Curţii Supreme şi a DNA.
Preşedinta Curţii Supreme şi fosta angajată a soţului său s-au întâlnit în sala de judecată pentru prima oară după denunţul făcut de Livia Stanciu, în primăvara lui 2014. Până acum, Livia Stanciu nu a mai participat la nicio o şedinţă de judecată din acest dosar. Părţile şi-au expus argumentele timp de şapte ore.
Judecătorul acuzat de procurorii anticorupţie de lipsă de imparţialitate după ce a achitat-o pe Mariana Rarinca le-a cerut colegilor de la Curtea de Apel să îl audieze în cadrul judecării căii extraordinare de atac formulate de DNA. Cererea a fost însă respinsă.
În pledoarii, atât reprezentantul DNA, cât şi Livia Stanciu au solicitat anularea deciziei de achitare şi rejudecarea.
Pe de altă parte, apărarea a cerut menţinerea deciziei. Iar acuzaţiile au curs din nou, la adresa preşedintei Curţii Supreme.
„Importantă este declaraţia Liviei Stanciu. Sau mai bine zis cuvântarea ei. Bănuiesc că a venit în faţa Instanţei, singurul termen la care s-a prezentat, pentru a intimida cumva judecătorii şi pentru a da lecţii de drept”, a acuzat Mariana Rarinca. „Nu am şantajat-o pe Livia Stanciu. Eu am avut mare încredere în această persoană şi am lucrat pentru această persoană. Nu am şantajat-o”, a ținut să mai spună Mariana Rarinca.
După anularea deciziei de achitare, la Curtea de Apel se va relua ultima etapă a procesului. Primul termen a fost stabilit la finalul aceste săptămâni.
Achitarea Marianei Rarinca fusese invocată de şeful Senatului atunci când a solicitat demiterea şefei Înaltei Curți şi a procurorului-şef al Direcţiei Anticorupţie, într-o scrisoare transmisă preşedintelui României.
„Cred că în condiţiile în care avem o hotărâre definitivă a Curţii de Apel Bucureşti cu privire la nevinovăţia acelei persoane începem să ne punem întrebări serioase (...) Ce se întâmplă cu unele persoane care sunt în vârful a două instituţii cheie - Înalta Curte şi DNA. Dacă prin complicitatea lor ajungem la un astfel de abuz de putere”, a spus Călin Popescu-Tăriceanu. Şeful Senatului a invocat abuzul la care a fost supusă Mariana Rarinca, achitată după şase luni petrecute în arest preventiv. La acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu a fost atenţionat de CSM, care a considerat că acesta a încălcat limitele separaţiei puterilor în stat şi independenţa justiţiei prin cererea sa.
ACTUALIZARE 17:45 Judecătorii au decis să admită calea extraordinară de atac a DNA și au acceptat să anuleze verdictul de achitare pronunțat în cazul Rarinica. Drept urmare, procesul apelului se va relua.
Magistraţii au luat în discuţie o contestaţie în anulare formulată de procurorii DNA. Potrivit acestora, unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca ar fi fost incompatibil.
Decizia de a admite o cale extraordinară de atac este extrem de rară în jurisprudența din România.
Procesul apelului la decizia din primă instanță dată în decembrie 2014 - apel la care a recurs atât Mariana Rarinca din poziția de inculpată, cât și procurorii DNA - se va relua la 21 august.
În sala de judecată sunt deja atât Mariana Rarinca, cât și Livia Stanciu, șefa instanței supreme. Judecătorii decid astăzi dacă anulează achitarea Marianei Rarinca.
Magistraţii iau în discuție contestația în anulare a DNA, în care procurorii invocă faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparţială la judecarea dosarului.
Solicitarea a fost admisă în principiu în luna iulie, iar judecarea a fost devansată de la termenul stabilit inițial în septembrie.
Decizia este definitivă. Dacă se admite cererea DNA, achitarea este anulată și se reia procesul.