Cei șase sunt, potrivit DIICOT, Radu Dogaru, Adrian Procop, care va fi judecat în lipsă, Eugen Darie, Alexandru Mihai Bitu, Dogaru Olga şi Petre Condrat, ultimul fiind în stare de libertate.
Tablourile de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin, Meyer de Haan şi Lucian Freud erau expuse într-un muzeu din Rotterdam, Olanda.
Valoarea prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională este estimată la suma de 18 milioane de euro.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală a transmis cauza, spre competentă soluţionare, Judecatoriei Sector 3 Bucureşti.
Care sunt acuzațiile
Din probele administrate pe parcursul urmăririi penale există suspiciunea rezonabilă că inculpaţii Radu Dogaru şi Adrian Procop, cu sprijinul inculpatului Eugen Darie, au constituit o grupare infracţională în scopul săvârşirii infracţiunii de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, constând în aceea că, la data de 15/16.10.2012, pe timp de noapte şi prin efracţie, au sustras un număr de şapte opere de artă.
În sarcina inculpatului Alexandru Mihai Bitu s-a formulat acuzaţia constând în aceea că a aderat la grupul infracţional şi i-a sprijinit pe Dogaru, Darie și Procop, ajutându-i în încercarea de a valorifica bunurile sustrase şi a intermediat comercializarea operelor de artă.
În sarcina inculpatului Petre Condrat se reţine săvârşirea infracţiunii de tăinuire, acesta fiind acuzat că a înlesnit inculpaților Dogaru Radu și Eugen Darie valorificarea a două dintre operele de artă, cunoscând că acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni.
În privinţa inculpatei Olga Dogaru „există suspiciunea rezonabilă că aceasta a sprijinit grupul infracţional şi a transportat şi ascuns bunurile sustrase de către inculpaţi”, informează DIICOT.
Imaginile camerelor de supraveghere de la muzeul Kunsthal din Rotterdam arată că, pe 15 octombrie anul trecut, doi bărbaţi, cu feţele acoperite, intrau în săli şi dădeau cea mai mare spargere din istorie.
Poliţiştii români de la crimă organizată au filat o reţea şi au aflat că în spatele furtului din Olanda ar fi câţiva conaţionali.
Procurorii spun că pânzele celebre au fost ascunse într-un sat din Tulcea. Cei trimişi acum în judecată le-ar fi dat foc ca să scape de închisoare, atunci când şi-au dat seama că nu le pot vinde fără să fie prinşi. Anchetatorii au ca probă la dosar înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre cei suspecţi.
Pe de altă parte, anchetatorii au trimis la analize cenuşa găsită în soba rudelor celor arestaţi. Avocaţii suspecţilor spun că expertizele nu arată că tablourile ar fi fost arse.
Anchetatorii au anunţat însă că mai au probe: fotografii cu tinerii care ar fi venit zile în şir, înainte de jaf, să studieze sistemele de securitate ale muzeului şi locul unde erau amplasate capodoperele.