Președintele a precizat că a acceptat toate cele șase propuneri pentru că în primul rând a dorit ca șefii parchetelor să facă echipă (patru dintre ei au mai fost la conducere). Un al doilea obiectiv - și o cerință către cei șase este să se ridice nivelul calitativ și eficiența luptei anticorupție.
„Desemnarea domnului Nițu nu era un târg de nerefuzat, cum spuneau unii, pur și simplu a fost o soluție, soluție la care am ajuns la desemnarea oricărui procuror cu funcție de conducere în Parchetul General, în DIICOT și DNA în ultimii opt ani și jumătate, de când sunt președinte.
Pentru domnul procuror general Nițu am avut o solicitare specială, care este o restanță din vremea doamnei Kovesi: clarificarea măcar a două aspecte din Revoluție. Cine a luat decizia politică și a cerut ministrului Apărării să fie scoasă Armata împotriva poporului, cu muniție de război? Este un răspuns pe care domnul Nițu trebuie să mi-l dea până anul viitor. A doua întrebare se referă la cadrul în care a fost luată decizia politică de a fi înarmate gărzile patriotice cu armament și muniție de război”, a spus președintele Traian Băsescu.
„Măcar pentru istorie trebuie să avem aceste răspunsuri”, a mai spus președintele.
Pe de altă parte, răspunzând ulterior întrebărilor jurnaliștilor, Traian Băsescu a recunoscut că nu-l poate destitui pe Tiberiu Nițu, în cazul în care nu se achită de solicitările pe care i le-a adresat în legătură cu Revoluția. Șeful statului a precizat că nu a stabilit termene, nu a indicat o dată fixă, iar pe de altă parte, Tiberiu Nițu n-a fost implicat direct în dosarele Revoluției. „I-am cerut să desemneze procurori de la secția militară care să răspundă acestor întrebări”, a spus Traian Băsescu.
Președintele a mai precizat că, discutând cu Tiberiu Nițu, s-a convins că acesta poate face față exigențelor funcției și că justiția „nu se va prăbuși și nici nu va fi pusă sub control politic”. Președintele este încredințat că numind echipa celor șase procurori, justiția nu va fi supusă presiunilor politice, însă a avertizat că va sancționa public orice abatere.
Timp de trei zile, magistraţii ale căror nume au fost avansate pentru a ocupa funcțiile-cheie de la parchete s-au întâlnit cu preşedintele, un demers fără precedent.
Magistrații au primit aviz favorabil de la CSM, iar acum mingea era în terenul președintelui, care trebuia să semneze - sau nu - decretele de numire a lor în funcții.
Tiberiu Nițu, fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, propus acum pentru a prelua conducerea Ministerului Public a fost respins în toamnă de președinte, după ce primise aviz negativ de la CSM.
Nu e nevoie de modificarea Constituției pentru confiscarea averilor
„De asemenea, i-am atenționat pe toți procurorii că dincolo de condamnarea celor vinovați pentru fraude, pentru crimă organizată, pentru acte de corupție este extrem de important, la fel de important precum condamnarea celor care au încălcat legea și recuperarea daunelor produse. Din acest punct de vedere, le-am solicitat să utilizeze în mod major procedura de confiscare extinsă, pentru care există lege. Nu avem nevoie de modificarea Constituției. Confiscarea extinsă există în lege”, a mai declarat președintele.
Acest punct de vedere coincide cu cel al liberalilor, dar este divergent față de cel al premierului.
În reacție la cele spuse de președinte, premierul Victor Ponta a spus că președintele poate să vorbească orice dorește cu procurorii, întrucât este cel care are ultimul cuvânt de spus în procedura de numire a acestora la conducerea parchetelor.
Cât despre confiscarea averilor, Victor Ponta și-a menținut punctul de vedere argumentând și cu experiența sa de procuror.