Instanţa a admis contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis şi a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate prin care ANI constata un posibil conflict de interese al şefului statului în perioada în care era edil al Sibiului.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată în termen de 15 zile, iar judecarea va fi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea de Apel Alba Iulia a încheiat la sfârșitul lunii trecute judecarea procesului în care președintele Klaus Iohannis a contestat raportul ANI privind un conflict de interese în care s-ar fi aflat când era primar la Sibiu.
Preşedintele Klaus Iohannis a depus contestaţia imediat după raportul Agenţiei Naţionale de Integritate, care stabilise că, în calitate de primar al municipiului Sibiu, ar fi încălcat legislaţia cu privire la incompatibilitate şi conflict de interese, deoarece Primăria Sibiu a încheiat un contract de informare şi publicitate cu Tipografia Honterus care aparţine Forumului German din România, iar organizaţia era condusă la acea dată de edil.
Procesul a fost suspendat în 2014, din cauză că ANI sesizase Parchetul să facă cercetări în cazul lui Klaus Iohannis pentru conflict de interese. În campania electorală, adversarii politici ai lui Klaus Iohannis au invocat adesea acest proces.
În august 2013, ANI l-a acuzat pe Iohannis de conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era atunci. ANI a sesizat şi Parchetul instanţei supreme cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese. Inspectorii de integritate susţineau că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie - iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.
Raportul Agenţiei Naţionale de Integritate a fost contestat de Klaus Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia şi, în paralel, Parchetul instanţei supreme a făcut verificări în acest caz, la sesizarea ANI.
În 19 martie 2014, judecarea dosarului în care Klaus Iohannis a contestat raportul privind conflictul de interese a fost suspendată, la cererea ANI, pe motiv că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a început urmărirea penală pentru aceleaşi fapte care fac obiectul acestui dosar.
În septembrie 2014, PICCJ a închis dosarul, în soluţia de clasare arătându-se că folosul material rezultat în urma semnării de către primarul Sibiului a contractului a fost obţinut de Tipografia Honterus, nu şi de Klaus Iohannis. Parchetul instanţei supreme menţiona că Iohannis nu s-a aflat în raporturi de muncă, după cum rezultă din probele administrate în dosar, cu Tipografia Honterus, societate al cărei asociat unic era, la acea dată, Forumul Democrat al Germanilor din România, şi nici cu FDGR.
Pe de altă parte, în 21 ianuarie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a câştigat definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind incompatibilitatea, după ce instanţa supremă a respins recursul ANI. Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.