Pragul lui Dragnea. Cum s-a sucit Tudorel Toader cu 180 de grade

Schimbări majore, din aprilie până în iunie, în punctele de vedere exprimate de ministrul Justiţiei pe un subiect cheie, pe care şi el, şi Guvernul condus de Sorin Grindeanu se arătaseră anterior de neînduplecat.

„Vă rog să acceptați ideea că știu bine rațiunile CCR referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător. Obiectivul pe care eu mi l-am luat este de a transpune în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală deciziile Curții Constituționale. Eu voi pune în dezbatere publică proiectul fără prag (prag valoric, pentru abuzul în serviciu – n.r.)”, declara ministrul Tudorel Toader, acum două luni, cu ocazia definitivării proiectului de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, în ideea punerii lor în acord cu deciziile Curții Constituționale.

Cu doar o zi înainte, predecesorul său, Florin Iordache, acuza autosuficienţa lui Toader, care nu corespundea nicicum unor aşteptări la vârf: „Am văzut o anumită poziţie a actualului ministru al Justiţiei care interpretează de la sine putere deciziile Curţii. Discutând de abuzul în serviciu, dumnealui spune că nu trebuie să fie un prag. Deci, dacă aşa gândeşte Ministerul sau colectivul care gândeşte în acest moment modificările la Codul Penal...” 

Sigur, Florin Iordache nu a fost singurul social-democrat care a sărit la gâtul ministrului Justiţiei pe tema pragului valoric la abuzul în serviciu, dar poate că luarea de poziţie cea mai relevantă pentru întregul context a venit de la liderul PSD. Iar Liviu Dragnea, la doar o săptămână după decizia anunţată de Tudorel Toader, i-a trimis ministrului rebel două avertismente-fulger: Va exista prag, iar Toader să fie sigur că Parlamentul, unde Dragnea controlează jocurile cu o mână de fier, îi va întoarce proiectul pe dos.

„Aşa cum au spus şi mulţi magistraţi, nu este corect ca să se lase la aprecierea judecătorului să decidă dacă se poate decide un prag sau nu. Pe de altă parte, ministrul Justiţiei nu este şeful Parlamentului. Parlamentul va decide, pe baza acelui proiect de lege, în consonanţă cu decizia Curţii Constituţionale, cu deciziile CCR, care este calea corectă de urmat (...). Nu vreau să mă antepronunţ, dar vă spun în seara asta că nu se poate să nu exite un prag (...)”, spunea Liviu Dragnea, la jumătatea lui aprilie.

De altfel, luna aprilie a fost, din perspectiva relaţiei Dragnea-Toader, una plină de sincope. Preşedintele PSD l-a criticat pe ministrul Justiţiei inclusiv la scenă deschisă, admiţând la un moment dat că alegerea făcută pentru şefia MJ, după plecarea lui Florin Iordache, i-a lăsat un gust amar: „Nu pot să spun că regret, dar nici nu pot să spun că sunt foarte fericit”. http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/dragnea-nu-e-fericit-ca-l-a-sustinut-pe-tudorel-toader-sunt-si-alti-ministri-de-care-e-nemultumit-711345

Din nou, motivul central al criticilor lui Dragnea viza ritmul lent cu care avansa proiectul de modificare a Codurilor penale. Proiect pe care, ne reamintim aşadar, Liviu Dragnea aştepta cu nerăbdare să-l primească la Parlament pentru a corecta „eroarea” comisă de ministru în chestiunea pragului la abuzul în serviciu.

Şi totuşi, în doar două luni ministrul Justiţiei s-a sucit. Sigur, după decizia anunţată de CCR.

Marţi, 6 iunie, Tudorel Toader a anunţat că va veni cu un proiect care prevede fixarea unui anumit prag valoric la infracţiunea de abuz în serviciu, dată fiind decizia Curţii Constituţionale din aceeaşi zi. 

Decizie a Curţii luată după ce fosta soţie a liderului PSD o sesizase în dosarul în care e trimisă în judecată alături de Liviu Dragnea şi după ce Guvernul le transmisese judecătorilor Curţii un punct de vedere prin care cerea respingerea solicitării. Tudorel Toader, în calitatea sa de ministru de resort, jucase şi aici un rol important. 

De ce s-a grăbit ministrul?

Abia publicarea motivării ne va oferi imaginea completă a deciziei CCR de marţi.

Or, acest lucru, coroborat cu certitudinile de nestrămutat exprimate de Toader în aprilie şi faptul că Executivul a cerut respingerea solicitării formulate de Bombonica Prodana ridică din start câteva întrebări: De ce s-a grăbit ministrul Justiţiei să anunţe că va propune un prag fără a avea, oficial, toate datele problemei? De ce, mai exact, nu a aşteptat motivarea CCR pentru a formula un punct de vedere? Nu în ultimul rând, a intervenit ceva neobişnuit în activitatea Curţii Constituţionale atunci când a dezbătut această temă sensibilă, ridicată, să nu uităm, chiar de fosta soţie a liderului PSD, Bombonica Prodana?

Această ultimă întrebare, pusă în siajul logicii lui Tudorel Toader,  are la bază deopotrivă conţinutul punctului de vedere al Executivului şi argumentul folosit în aprilie de ministru: „Vă rog să acceptați ideea că știu bine rațiunile CCR referitoare la abuzul în serviciu, pentru că eram încă judecător”.

În intervenţia sa de miercuri dimineaţă, Tudorel Toader a reconfirmat faptul că va propune un prag valoric, adăugând însă că cifra nu va fi avansată înaintea publicării de către CCR am motivării. Şi, oricum, nu înaintea unor dezbateri cu specialiştii, pentru a vedea „care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul Penal cu decizia Curţii Consttituţionale”.

Cum ziceam şi mai sus, reacţia ministrului Toader ridică numeroase întrebări.

Totuşi, ea a stârnit şi ovaţii, „vii aplauze”, muguri de clemenţă. Liviu Dragnea n-a mai avut răbdare şi, pentru moment, l-a reevaluat „în sus” pe Tudorel Toader: „Este un personaj interesant şi cu o expertiză serioasă. Nu mă grăbesc să spun lucruri bune sau rele despre cineva, dar nu-mi face impresie proastă. Este în proces de a căpăta experienţă politică, ceea ce-i firesc. Crede în anumite lucruri şi crede în respectarea legilor şi a Constituţiei”.

Lucru care ridică noi semne de întrebare.