Petre Roman, audiat la Parchetul Militar în dosarul Revoluției
Fostul prim-ministru Petre Roman a ajuns miercuri dimineață la Parchetul Militar pentru a fi audiat în dosarul „Revoluției”. În ianuarie 2017, el a devenit inculpat într-un al dosar important al anilor 90, cel al „Mineriadei”. Însă, în dosarul „Revoluției”, ancheta deschisă de procurorii militari anul trecut vizează o nouă acuzaţie: infracţiuni contra umanităţii, o faptă care nu se prescrie.
Petre Roman a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în jurul orei 10:00 şi nu a dorit să facă declaraţii jurnaliștilor, arătând că vrea mai întâi să stea de vorbă cu procurorii militari care anchetează cauza.
În acest dosar au mai fost audiați, ca martori, europarlamentarul Laszlo Tokes și directorul Teatrului Naţional Bucureşti, Ion Caramitru, fost membru al Biroului Executiv al Consiliului Frontului Salvării Naţionale.
După 27 de ani de tergiversări, Parchetul General a decis să redeschidă Dosarul Revolutiei și să investigheze, in rem, infracțiuni împotriva umanității: „Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat”.
Procurorii militari vorbesc deschis despre greşelile făcute în Dosarul Revoluţiei. Ancheta începută în anul 1990 este plină de erori, omisiuni și neglijențe. În primele luni ale anului 1990, procurorii din toată ţara au deschis 4544 de dosare penale.
Până în anul 1995 au fost trimise în judecată doar 275 de persoane printre care: 25 de generali, 114 ofiţeri si 87 de civili. Majoritatea a făcut parte din regimul comunist. Nicio persoană din grupul care a preluat puterea după 22 decembrie 1989 nu a ajuns în faţa judecătorilor.
Anchetatorii au ajuns la concluzia că de vină pentru multe dintre vieţile pierdute ar fi chiar tocmai cei care au luat puterea, după fuga lui Nicolae Ceauşescu.
Iniţial, procurorii militari au spus că în România a existat un vid de putere în perioada 22- 27 decembrie 1989. Astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile luate în acea perioadă în care au fost înregistrate cele mai multe decese.
„Nu a fost revoluție, a fost o lovitură de stat”, spune generalul în rezervă Iulian Vlad, fost șef al Securității.
După analiza făcută de şefii parchetului s-a ajuns la concluzia că există documente clare care dovedesc că puterea fost preluată încă din 22 decembrie 1989 de către Consiliul Frontului Salvării Naţionale.
„Pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane. Reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui război civil”, afirmă Marian Lazăr, procuror militar.
La începutul anului 2016, conducerea Parchetului General a analizat decizia procurorilor de a închide dosarul Revoluţiei. După ce a recitit mii de declaraţii şi documente, a descoperit nereguli grave.
„Am constatat că soluția de clasare a parchetelor militare este netemeinică și nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989. Toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”, spune Bogdan Licu, procuror general adjunct al României.
În decembrie 1989 au murit 1104 persoane şi au fost rănite 3320. Ancheta redeschisă anul trecut îşi propune să afle adevărul despre moartea a 709 români şi rănirea prin împuşcare a 1855.
Între timp, probele și martorii au dispărut sau continuă să dispară. Personaje cheie din dosarul Revoluției au murit. Generalii Victor Atanasie Stănculescu, Ştefan Guşă şi Nicolae Militaru au luat cu ei în viața de apoi informaţii preţioase. O parte dintre membrii FSN cum ar fi Silviu Brucan, Alexandru Bîrlădeanu sau Sergiu Nicolăescu au murit și ei.
La începutul anchetei, procurorii au avut o listă lungă de suspecţi pe care, între timp, i-au scos de sub urmărire penală pe motiv că faptele lor s-au prescris. În 2016, ancheta deschisă de procurorii militari vizează o nouă acuzaţie: infracţiuni contra umanităţii, o faptă care nu se prescrie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
