Parlamentul, scut pentru aleşi. Cine sunt oficialii propuşi pentru ridicarea imunităţii din ultimele legislaturi

Deputatul Gheorghe Coman este al treilea parlamentar din această legislatură pentru care procurorii au cerut ridicarea imunităţii. S-au mai aflat în această situaţie senatorul Varujan Vosganian şi deputatul Ovidiu Silaghi, cercetaţi pentru fapte săvârşite în timp ce erau miniştri. În legislatura trecută, Parlamentul a fost scut pentru mai mulţi aleşi care nu au mai ajuns niciodată în faţa procurorilor.

Pe 2 septembrie, procurorul general a solicitat Senatului ridicarea imunităţii senatorului Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, acuzat de complot şi subminarea economiei naţionale. O lună mai târziu, Senatul a respins cererea procurorilor.

Liberalul Ovidiu Silaghi, fost titular la Transporturi, a reuşit să câştige timp în faţa anchetatorilor prin transferul surpriză la Parlamentul European. Cererea de ridicare a imunităţii trimisă la Strassbourg pe 11 decembrie poate primi un răspuns şi după şase luni. Ovidiu Silaghi este acuzat de trafic de influenţă, în dosarul de corupţie al lui Nelu Iordache.

În legislatura trecută, cinci parlamentari au fost salvaţi de colegi când s-a pus problema ridicării imunităţii.

Deputatul PSD Ion Stan a scăpat de anchetă după ce, la finalul fostei legislaturi, nu a mai fost cvorum petru un aviz privind arestarea acestuia. După ce a câştigat un nou mandat, deputaţii au respins cererea procurorilor. Ion Stan a fost acuzat de trafic de influenţă după ce i-a cerut unui om de afaceri bani pentru campania electorală şi i-ar fi promis în schimb contracte pe bani publici.

Fostul ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, a fost acuzat de procurori de abuz în legătură cu referendumul din 2012. Camera Deputaţilor s-a opus începerii urmăririi penale.

Şi fostul ministru al Mediului Laszlo Borbely a scăpat cu ajutorul colegilor deputaţi de ancheta procurorilor care l-au acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii de avere. Dosarul său a stat 145 de zile în Parlament, până ce deputații au luat o decizie privind începerea urmăririi penale. Răspunsul a fost de asemenea negativ.

Cazul Monicăi Iacob Ridzi a bătut recordul la capitolul tergiversare. Deşi era cercetată pentru abuz în serviciuîn timpul mandatului de ministru al Tineretului, procurorii nu i-au putut percheziţiona calculatorul, pentru că s-au opus deputaţii. Cererea anchetatorilor a primit răspuns abia după 330 de zile de la momentul în care a ajuns la conducerea Camerei Deputaţilor.

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Un alt dosar care a zăcut mult şi bine prin Camera Deputaților a fost cel al deputatului PDL Dan Pasat, acuzat de şantaj. 120 de zile le-au fost necesare parlamentarilor să ia o decizie, iar verdictul a fost şi în acest caz negativ.

Când s-au acordat avize cu celeritate

Au fost şi cazuri în care parlamentarii au demonstrat că se pot mişca repede, dacă vor. Astfel, pentru aprobarea solicitării de arestare preventivă a fostului deputat PDL Mihail Boldea a fost necesară o singură zi. Lui Alin Trăşculescu i-ar fi fost retrasă imunitatea în şapte zile, dacă nu ar fi demisionat din Parlament. Iar pentru senatorul PSD Cătălin Voicu a fost nevoie de 16 zile pentru ca Senatul să încuviințeze arestarea preventivă.