Parchetul European condus de Laura Kovesi anchetează în România și Franța o fraudă de 30 de milioane de euro cu fonduri europene
Parchetul European (European Public Prosecutor Office - EPPO) a efectuat marțí 40 de percheziíi domiciliare în România și Franța într-o anchetă condusă de structura EPPO din București privind suspiciuni de fraudă de peste 30 de milioane de euro cu fonduri europene și naționale, informează news.ro.
Este vorba despre o presupusă schemă infracţională prin care erau emise scrisori de garanţie false către beneficiari de proiecte finanţate din fonduri UE, care pretindeau că asigură proiectele împotriva unor eventuale daune, precizează un comunicat EPPO.
Potrivit anchetei, în perioada 2020-2023, în cadrul mai multor proiecte care beneficiau de finanţare europeană, au fost emise mai multe scrisori de garanţie de către bănci fictive sau entităţi financiare dubioase care nu dispuneau de lichidităţile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
O bancă fictivă care aparent funcţiona în Insulele Comore a emis scrisori de garanţie prin care a asigurat autorităţilor publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituţii financiare care aparent operează în Cehia, Letonia şi Spania au emis scrisori de garanţie care urmau să fie utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru şi fără a dispune de fondurile necesare pentru a acoperi daunele asigurate.
În România, percheziţiile se desfăşoară în Bucureşti, Alba, Arad, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Iaşi, Mureş şi Olt.
Percheziţii sunt efectuate şi în Roquebrune-Cap-Martin, în sudul Franţei.
Cum funcționa schema infracțională
În cazul proiectelor care beneficiază de finanţare europeană, câştigătorul contractului finanţat de UE trebuie să prezinte o scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o instituţie financiară care se angajează să plătească anumite sume de bani (valoarea garanţiei), în cazul în care serviciile nu sunt executate corespunzător. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primeşte un avans, acesta trebuie să prezinte, de asemenea, o scrisoare de garanţie către autoritatea contractantă, care să asigure recuperarea avansului.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Suspecţii ar fi emis scrisori de garanţie în numele unor entităţi financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul emiterii scrisorilor de garanţie, se presupune că suspecţii au încasat sume mari de bani, pe care le-au folosit în interes propriu.
În cazul în care un contractant nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, autorităţile contractante nu puteau executa aceste scrisori de garanţie, deoarece entităţile emitente nu dispuneau de resursele financiare necesare.
Percheziţiile, care sunt încă în curs de desfăşurare, sunt efectuate cu sprijinul poliţiştilor de la mai multe agenţii de aplicare a legii din România şi Franţa, între care Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia de Operaţiuni Speciale, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, Institutul Naţional de Criminalistică din România şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române. Din Franţa participă Serviciul de Anchete Judiciare Financiare de la Nisa.
Laura Codruţa Kovesi şi mai mulți procurori europeni au depus în septembrie 2020 jurământul în cadrul unei şedinţe care a marcat inaugurarea activității Parchetului European.
Parchetul European este un organ independent al Uniunii Europene, însărcinat cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupţie sau fraudă transfrontalieră în materie de TVA care depăşeşte 10 milioane de euro).
Editor : M.L.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
