Dosarul OUG13 | DNA: Un aviz negativ a fost distrus la Ministerul Justiției

Dosarul Direcției Naționale Anticorupție, privind emiterea OUG 13 de modificare a Codurilor penale, va fi trimis la Parchetul General, după ce au apărut noi probe. Printre ele, şi distrugerea unor documente. Totodată, comunicatul de presă al DNA stabileşte succesiunea evenimentelor care au precedat seara de 31 ianuarie, când Ordonanţa a fost emisă de Cabinetul Grindeanu, dar şi motivele care au stat la baza întârzierii şedinţei de Guvern. 

Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat o faptă din dosarul privind OUG 13 şi a trimis cauza la Parchetul instanţei supreme pentru continuarea cercetărilor pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual, prezentarea de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri şi de probe.

Mai exact, procurorii au suspiciuni că la Ministerul Justiției a fost distrus un document. Este vorba despre un raport cu privire la OUG 13. O altă suspiciune este în legătură cu sustragerea unui document. Pentru această ordonanță, din cele cinci avize necesare, Guvernul a avut doar două. Reacția fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, a fost „Nu știu!”

Așadar, DNA nu a găsit probe pentru suspiciunile pentru care a fost începută ancheta, însă a găsit alte probe care nu intră în sfera sa și a declinat dosarul către procurorii de la Parchetul ICCJ, arată instituția într-un comunicat de presă.

"Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv: 

- Favorizare a făptuitorului 

- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)

- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, 

- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri 

- Fals intelectual, 

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se arată în comunicatul DNA.

Cele 5 modificări majore pe care Iordache le-a dorit iniţial

Ancheta DNA pe marginea elaborării şi promovării OUG 13 privind modificarea codurilor penale pune în lumină, printre altele, primele momente în care ordonanţa emisă de Cabinetul Grindeanu a prins contur.

Astfel, Florin Iordache, la vremea respectivă ministru în exerciţiu al Justiţiei, le-a prezentat experţilor MJ din subordine un document cuprinzător. Potrivit comunicatului remis luni dimineaţă de procurorii DNA, în document figurau cinci modificări majore care urmau a fi aduse legislaţiei. Ele vizau abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, dar şi conflictul de interese, darea şi luarea de mită, respectiv traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, denunţul şi plângerea.

Iată, mai jos, fragmentul relevant din comunicatul parchetului anticorupţie:

„La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.
Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.
Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.”

Iordache, avertizat de experţii MJ: Nu se justifică urgenţa

Comunicatul DNA privind ancheta demarată în cazul OUG 13 indică faptul că, în primă fază, Florin Iordache, ministru al Justiţiei în perioada elaborării ordonanţei, a încercat să promoveze modificări mai ample decât cele care au fost trecute prin Guvern.

Intenţiile iniţiale ale ministrului Florin Iordache au fost întâmpinate de la bun început cu rezerve majore de personalul de specialitate de la Ministerul Justiţiei. Acest lucru rezultă din succesiunea de evenimente care apare în comunicatul de presă al DNA.

Ce fel de rezerve?

Una dintre ele a fost urgenţa, care, în opinia experţilor MJ, nu se justifica. „Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitate a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG”, se arată în comunicatul DNA.

Paşii înapoi făcuţi de ministru

Mai mult, potrivit aceleiaşi surse, iniţial s-ar fi dorit chiar dezincriminarea totală a infracţiunii de abuz în serviciu, dar în cele din urmă s-a mers pe varianta introducerii pragului de 200.000 de lei, ca şi reducerea pedepselor.

La fel, s-a renunţat şi la modificările dorite la infracţiunile de corupţie clasice, după ce tot experţii MJ au argumentat că s-ar intra în conflict cu prevederi ale Convenţiei de la Merida. „În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida”, se arată în comunicatul DNA.

Filmul acelei seri. Şedința de guvern nu a fost amânată de avizul de la CSAT

16 ianuarie. În urma anchetei, procurorii DNA au descoperit o serie de fapte. Astfel, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP) pe 16 ianuarie 2017. El a invocat necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, Florin Iordache a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

„Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017. În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările prezentate mai sus, pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri. În urma acestei solicitări, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitate a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

17 ianuarie. „În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida”, mai arată DNA.

18 ianuarie. În ziua în care trebuiau adoptate cele două acte normative, președintele Klaus Iohannis a condus ședința de Guvern, fap ce a dus la neadoptarea acestora. „Sunt doi elefanți în încăpere”, a spus Klaus Iohannis.

„La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

25 ianuarie. DNA arată că majoritatea avizelor cu privire la OUG 13 au fost critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

„În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite. Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, precizează procurorii.

31 ianuarie - ziua emiterii OUG 13. În această zi, în jurul orei 17:00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

„La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal. Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget. Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare”, mai arată DNA.

Astfel, MAI a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere. 

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

„Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege”, precizează procurorii.

„Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului”, se mai arată în comunicat.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

Două avize de la ministerul condus de Grațiela Gavrilescu și discuții tensionate

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

„Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute”, arată procurorii DNA.

DNA mai arată că, în timpul ședinței de guvern din noaptea de 31 ianuarie, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP.

„Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02)”, subliniază DNA.

Document distrus la Ministerul Justiției

Procurorii precizează că „pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat”.

„De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției”, subliniază DNA.

Până astăzi, fostul ministru Florin Iordache nu a fost audiat în această anchetă. În dosar au fost audiați ca martor ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, şi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima.

„Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției”, mai arată DNA.

Astfel, procurorii au considerat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: 

- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;

- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.