Motivele arestării lui T. Berbeceanu: „E un pericol social evident, poate zădărnici urmărirea penală”

Curtea de Apel Alba Iulia şi-a motivat decizia privind arestarea preventivă a comisarului şef Traian Berbeceanu prin faptul că „există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum şi de influenţare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă”, potrivit Mediafax.

Decizia a fost luată în 24 octombrie, în cazul şefului BCCO Alba Iulia şi a celorlalţi doi inculpaţi din acest dosar, soţii Titus şi Anişoara Biriescu.

Traian Berbeceanu a fost arestat preventiv, joi seară, pentru 29 de zile, în baza unei decizii a Curţii de Apel Alba Iulia, care a admis propunerea procurorilor DIICOT, acesta fiind acuzat că a sprijinit o grupare suspectată de evaziune fiscală cu produse petroliere.

„Prin poziţia avută în raport cu subordonaţii săi şi cu autoritatea pe care a avut-o şi o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul şi poziţia sa virulentă faţă de unii colegi şi colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mass-media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalităţi şi procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanţei că există riscul major ca inculpatul să influenţeze ancheta şi să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză, precum şi în alte cauze despre care a divulgat public date”, se arată în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Potrivit documentului, atât la domiciliul lui Berbeceanu, cât şi în incinta biroului său s-au găsit, cu ocazia percheziţiilor efectuate, mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru, cât şi alte cauze neînregistrate.

De asemenea, s-au găsit acte având caracter secret care nu erau deţinute legal în locaţiile respective, „existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influenţa ancheta şi de a îngreuna aflarea adevărului”.

Instanța consideră că, având în vedere funcţia pe care o are, Berbeceanu ar fi putut influenţa martorii care cunosc diferite împrejurări ce au legătură cu cauza.

„Cel puţin în stadiul iniţial al anchetei se justifică deţinerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal. Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză, Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea faţă de persoanele în cauză a unei detenţii provizorii sunt acelea că inculpaţii odată eliberaţi vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înţelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, în motivare se precizează că „este justificată plasarea inculpaţilor în detenţie, cel puţin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile şi laborioase”.

Atât în cazul lui Berbeceanu, cât şi în cazul celorlalţi doi inculpaţi, Curtea de Apel a stabilit că lăsarea lor în libertate ar putea reprezenta un pericol social.

„În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravităţii faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuşi disociată de aspectele ce ţin de natura acuzaţiilor aduse (infracţiuni economice cu consecinţe deosebit de grave, infracţiuni de sprijinire şi favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte, precum şi fapte ce ţin de criminalitatea organizată, obstrucţionarea justiţiei), de repetabilitatea acestora, de rezonanţa socială pe care o poate determina luarea la cunoştinţă a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conştiinţa socială suspiciunea că un poliţist cu notorietate de onestitate ( în ce-l priveşte pe inculpatul Berbeceanu), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată şi instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate şi imparţialitate, uzează de poziţia pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte şi aservirii activităţii sale unor interese personale şi colaterale. Trebuie remarcată continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inculpatul Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă”, se mai arată în motivarea Curţii de Apel Alba Iulia.

Potrivit sursei citate, Berbeceanu ar fi avut cunoştinţă de cel puţin şapte ani de „faptele grave comise de către C.L. (n.r. Cristian Litera - cercetat într-un dosar instrumentat de Berbeceanu) şi, cu toate acestea, a înţeles să nu se sesizeze oficial şi în calitatea sa despre existenţa infracţiunilor comise, şi nici să informeze asupra acestor fapte” şi l-ar fi folosit pe acesta „cu justificarea că îl putea determina să "colaboreze" chiar în cauze în care avea un interes personal”.

„Curtea subliniază că existenţa unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte grave şi repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum şi calitatea pe care inculpatul o are - cu referire la inculpatul Berbeceanu, aceea de poliţist care avea şi influenţă de formator asupra subordonaţilor săi şi exigenţele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziţiei sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente ameninţată, ameninţarea fiind una reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii. Curtea reţine că prin deosebita lor gravitate şi reacţia publicului faţă de săvârşirea lor, anumite infracţiuni, cum sunt infracţiunile reţinute în speţa de faţă, pot produce o anumită "tulburare socială", de natură a justifica o detenţie provizorie pe o anumită perioadă de timp”, se mai precizează în materialul citat.