Mona Pivniceru își menține propunerile la șefia Parchetului General și DNA

Mona Pivniceru a explicat, la finalul audierilor din comisiile parlamentare de specialitate, că va trimite propunerile avizate negativ de CSM, pentru că legea nu îi permite să oprească o procedură deja declanșată.

Pe de altă parte, Mona Pivniceru nu este tocmai optimistă în legătură cu instalarea noilor procurori şefi la DNA şi Parchetul General chiar la începtul anului viitor. În cazul în care preşedintele refuză numirea lui Ioan Irimie si a lui Tiberiu Nitu, ministrul Justitiei poate declanșa o nouă procedură, însă nici aceasta nu ar avea mari șanse de reușită, crede Mona Pivniceru.

„Procedura deresponsabilizează ministrul”

„După ce s-a întâmplat la CSM (care a acordat aviz negativ – n.r.) probabil că nu se vor mai înscrie nici atâți, ceea ce înseamnă că procedura deresponsabilizează ministrul. E posibil să se întâmpla ce spuneti dvs, dar nu o pot decide eu”, a declarat Mona Pivniceru.

Titularul de la Justiție crede că soluţia ar fi schimbarea radicală a procedurii de numire a șefilor Ministerului Public și DNA.

„Schimbarea legii privind numirile în parchete face parte dintr-un pachet legislativ mai amplu în ceea ce privește legea de organizare judecătorească, ceea ce înseamnă că în mod firesc, dacă ar fi să judec după spiritul legii, numirea ar trebui facută de CSM”, a declarat Mona Pivniceru.

Totodată, Mona Pivniceru a spus că va face o analiză a deciziei Consiliului Superior al Magistraturii din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri, Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al României şi Ioan Irimie pentru cea de procuror-şef al DNA, analiză pe care o va face publică săptămâna viitoare.

Interimatul la şefia Parchetului General este asigurat acum de fostul sef al DNA, Daniel Morar, iar Direcția Națională Anticorupție este condusă de adjunctul șefului instituţiei.

De ce a avizat negativ CSM propunerile Monei Pivniceru

În 3 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justiţiei hotărârea Secţiei pentru procurori din 22 noiembrie privind avizarea negativă a celor două propuneri, Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general al României şi Ioan Irimie, pentru cea de procuror-şef al DNA.

Ioan Irimie nu cunoaște instituțiile europene, iar Tiberiu Nițu nu rezistă la stres, acestea sunt doar două dintre concluziile procurorilor CSM.

Tiberiu Niţu, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general, şi Ioan Irimie, propus şef al DNA, au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din ședința din 22 noiembrie. Avizul este consultativ, trebuie motivat și apoi transmis către președintele Traian Băsescu, cel abilitat să facă numirile în funcție.

Avizul CSM de pe 22 noiembrie este consultativ, decizia finală aparţinând şefului statului.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a arătat în decizia prin care a emis aviz negativ candidaturii procurorului clujean Ioan Irimie pentru funcţia de şef la DNA că acesta a avut o capacitate scăzută de adaptare la condiţiile interviului.

CSM i-a reproşat lui Irimie furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, precum şi neîntrunirea „abilităţilor necesare exercitării funcţiei atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor” din cadrul DNA, cât şi din punct de vedere conceptual, respectiv al viziunii integritate asupra structurii pentru care a candidat.

În cazul lui Tiberiu Niţu, CSM a arătat în motivarea avizului negativ dat numirii lui în funcţia de procuror general că are autocontrol scăzut, rezistenţă redusă la stres şi nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia.

CSM i-a mai reproşat lui Niţu faptul că din proiectul său de management lipseşte „cu desăvârşire” orice perspectivă asupra „modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, respectiv orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie”.

În opinia membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care „să conducă la acţiuni relevante care să-l evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror”.