Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat joi că „e păcat” să fie distrusă arhiva SIPA, pentru că poate dovedi dreptul la pensie al unor oameni, și, ca urmare, se va face „un fel de CNSAS” care să se ocupe de administrarea arhivei. Din această comisie ar urma să facă parte oameni care au acces la secrete de stat, pentru a restitui documentele celor de la ANP, necesare dovedirii dreptului la pensie.
„E păcat să o distrugem. E un segment din istoria mai plăcută sau mai puțin plăcuta a justiției . Arhiva SIPA are în ea documente privind activitatea desfășurată de către functionarii cu statut special. Oamenii aceia nu pot să își dovedească vechimea. Cum să o distrugi? E dreptul lor la pensie. Arhiva SIPA are în ea documente privind activităţile desfăşurate de către funcţionarii cu statut special, cu cei de la ANP. Oamenii ăia nu pot să-şi dovedească vechimea, să aibă pensii, punct de pensie, cum să o distrugi? E dreptul lor la pensie şi la o anumită valoare a punctului de pensie”, a declarat, joi, ministrul justiției, întrebat ce ar trebui să se întâmple cu arhiva SIPA.
„Arhiva SIPA are a doua categorie, probabil, că eu nu am fost în ea, elemente ce ţin de viaţa privată, pe care o vom respecta şi nu le vom divulga. Are în ea probabil informații ce țin de secretul de serviciu, care intră în competența ministrului. Celelate secrete țin de competența Guvernului sau poate a CSAT, dacă se duce acolo”, a explicat ministrul.
„Vom face un fel de CNSAS , vom pune 3- 4 funcționari de la ANP (Autoritatea Națională a Penitenciarelor), care au acces la secrete de stat, și primul lucru trebuie să restituim documentele celor care sunt de la ANP să își facă dovada dreptului la pensie. Vor vedea care sunt informațiile, vom urma regimul lor, le vom desecretiza și le veți ști prin mijloacele pe care noi le-am cunoscut”, a spus Tudorel Toader.
„Astăzi am dat o listă. Voi avea o discuție cu dl. prim-ministru, vom stabili graficul și vom merge într-un ritm destul de accelerat”, a promis ministrul.
Din arhiva SIPA au dispărut documente secrete, altele au fost copiate, deși era ilegal. Cine a făcut aceasta nu spune nimeni. Joi, Ministerul Justiţiei a făcut publice numele celor care au avut acces la dosarele cu secretele magistraţilor după ce serviciul a fost desființat, în 2006.
„Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo. Sigur sunt mult mai multe vizite. Sunt și două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza”, a declarat ministrul Tudorel Toader. „Unul are caracter de secret de stat. Nu intră în competenţa ministrului de a le desecretiza. Trebuie iniţiată o hotărâre de guvern. Vom iniția o hotărâre, va fi adoptată, vom desecretiza și vom publica în maniera în care ştiţi”, a afirmat ministrul justiției.
Trei comisii au fost înfiinţate pentru inventarierea arhivei SIPA, pentru ca apoi să se hotărască soarta dosarelor în care, ani la rând, s-ar fi strâns informaţii compromiţătoare despre judecători şi procurori:
Prima comisie SIPA
Dată înfiinţare: 20.03.2006 (prin ordin semnat de Monica Macovei)
Componenţă: istorici, consilieri de stat, consilieri ai ministrului Justiţiei, conducerea DGPA
Atribuţii: inventarierea arhivei, realizarea unui raport
A doua comisie SIPA
Dată înfiinţare: 19.01.2007 (prin ordin semnat de Monica Macovei)
Componenţă: Cristi Danileţ (judecător) şi Paul Dumitriu (procuror)
Atribuţii: analizarea şi stabilirea destinaţiei arhivei, întocmirea unui raport în termen de trei luni
A treia comisie SIPA
Dată înfiinţare: 31.05.2007 (prin ordin semnat de Tudor Chiuariu)
Componenţă: magistraţi detaşaţi la MJ, consilieri juridici, consilieri ai ministrului Justiţiei
Atribuţii: stabilirea destinaţiei şi predarea arhivei
Concluzii: Două rapoarte, întocmite în 17 aprilie 2008.