Medici și farmaciști trimiși în judecată

Prin rechizitoriul din data de azi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus trimiterea în judecată a 33 de inculpaţi, dintre care 20 de farmaciști și nouă medici.

Anchetatorii spun că doctorii aveau înțelegeri cu angajații farmaciilor și eliberau rețete compensate false, ori trimiteau pacienții să cumpere pastilele de la o anumită farmacie, unde prescripția era încărcată cu alte medicamente care nu se vindeau.

Răsplata pentru medici venea la sfârșitul fiecărei luni, cînd primeau 5% din încasările pe care le facilitau farmaciilor.

Care erau modurile de operare

Cei 33 sunt acuzați de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals; luare şi dare de mită și spălare de bani. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti pentru judecarea cauzei.

Din probele administrate în cauză s-au desprins mai multe moduri de operare.

Farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie). În baza înţelegerii cu farmacistul, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că reţetele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament. Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului.

Medicul înmâna aceste reţete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate.

Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica „Am primit”, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului.

Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau „spălate” prin introducerea într-un circuit comercial licit.

Farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate, arată procurorii.

Medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală

Un alt mod de operare consta în aceea că medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor. Dar, în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic: fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie (şi nu dintr-o farmacie concurentă); fie nu înmâna reţeta pacientului ci direct farmacistului (pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte), iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.

Medicii primeau (de regulă la sfârşitul fiecărei luni) sume de bani (sau bunuri) în valoare de 3% sau 5% din valoarea totală a reţetelor eliberate, au arătat procurorii.