Magistraţi: Şefii parchetelor să nu mai fie propuşi de ministrul Justiţiei
Este vorba despre 2.668 de judecători şi 1441 de procurori cer schimbarea legii privind numirile din Justiţie.
Mai precis, magistraţii cer eliminarea ministrului Justiţiei din procedura de numire şi extinderea mandatului şefilor Parchetului General, cel al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi şefului DIICOT de la 3 la 4 ani.
Practic, această modificare ar elimina influenţa politicului din procesul numirilor şefilor din Justiţie.
Gheorghe Muscalu, membru CSM: „Este o discuţie de mai mulţi ani pe această temă, ultimul raport de evaluare pe MCV realizat de CE dat publicităţii la începutul acestui an, face recomandarea ca numirea şefilor din cadrul Ministerului Public, respectiv procurorul general, adjuncţii, prim-ajdunctul, şefii de secţii DNA şi DIICOT să fie realizată într-o procedură similrară numirii preşedintelui, vicvepreşedinţilor şi şefilor de secţii de la instanţa supremă”.
Consultarea magistraților s-a făcut înainte ca Plenul CSM să aprobe propunerile de modificare și completare a statutului judecătorilor și procurorilor, propuneri ce vor fi înaintate ministrului Justiției.
Potrivit centralizatorului rezultatelor votului exprimat în adunările generale ale instanțelor și parchetelor, în favoarea propunerii s-au pronunțat 2.668 de judecători și 1.441 de procurori, iar împotrivă 921 de judecători și 599 de procurori.
Conform propunerii de modificare a primului alineat al articolului 45 din Legea 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora, sunt numiți de președintele României la propunerea CSM, pe o perioadă de patru ani, cu posibilitatea de a fi reînvestiți o singură dată. Ei pot fi selectați dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcția de judecător sau procuror, au cel puțin gradul de parchet de pe lângă tribunal și au îndeplinit efectiv cel puțin cinci ani funcția de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior.
În forma actuală, alineatul prevede că procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia "sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
O altă propunere de modificare se referă la faptul că revocarea procurorilor din funcțiile de conducere ar urma să fie făcută de către președintele României la propunerea CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unității de parchet la care se exercită funcția de conducere. În forma actuală, alineatul vizat prevede că revocarea se face "la propunerea ministrului Justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau a procurorului general al PÎCCJ ori a procurorului șef al DNA, cu avizul CSM".
În urma votului exprimat în adunările generale, în favoarea acestei propuneri s-au pronunțat 2.952 de judecători și 1.608 procurori, iar împotrivă 710 judecători și 433 de procurori.
CSM a hotărât sesizarea ministrului Justiției cu propunerile de inițiere a procedurilor de modificare și completare a legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, dar și a altor două acte normative, printre propunerile înaintate fiind și aceea ca procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT să fie numiți de președintele României la propunerea CSM.
Propunerile care vor fi înaintate ministrului Justiției au fost aprobate de Plenul CSM în ședința din 27 octombrie.
"Propunerile aprobate de Plenul CSM sunt expresia preocupării constante pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar, prin adoptarea celor patru noi coduri în materie civilă și penală. Acestea au modificat competențele instanțelor și parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze și proceduri, au determinat ample reorganizări ale secțiilor și completelor instanțelor", se arată într-un comunicat al CSM transmis vineri AGERPRES.
Pe lângă Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, se mai propune modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind CSM.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
