Liviu Avram, la CCR: Alegerile într-un singur tur îi împiedică pe cetățeni să aibă un primar reprezentativ
ACTUALIZARE 11.12: După aproximativ o oră și jumătate, jurnalistul Liviu Avram a părăsit sediul CCR, timp în care și-a expus punctul de vedere privind faptul că alegerile într-un singur tur încalcă principiul reprezentativității. Instanța a rămas în pronunțare.
Jurnalistul a declarat pentru Digi24 că judecătorii i-au dat voie să își spună toată argumentația, ba chiar a și exagerat la un moment dat aducând în discuție alegerile din SUA și Anglia. Președintele CCR Augustin Zegrean a și glumit că „vor ajunge să declare neconstituționale” alegerile din aceste două țări.
Liviu Avram a comentat și afirmația lui Augustin Zegrean că decizia CCR nu va „afecta” alegerile.
„Depinde ce ce înțelegem prin a afecta. Tehnic, soluție legislativă există, Guvernul emite o Ordonanță de Urgență și corectează acel artiucol din lege și alocă bani pentru turul doi de scrutin. Singura problemă ar fi bugetul alocat pentru turul doi, dar cred că este un preț mai mic decât să avem primari nereprezentativi timp de patru ani”, a spus jurnalistul.
Liviu Avram a spus că nu a avut motive ascunse pentru a contesta alegerile într-un singur tur.
„Am avut motivele oricărui cetățean care vrea să fie liber într-o țară liberă. Mi s-a părut incorect ce au decis politicienii în unanimitate, întotdeana trebuie să existe o cale prin care și cetățenii să poată contesta ce decid politicienii”, a subliniat redactorul-șef adjunct al cotidianului Adevărul.
De asemenea, jurnalistul a explicat că dacă CCR va decide că legea privind alegerile într-un singur tur este constituțională va fi mulțumit că există o decizie în acest sens de la o instituție competentă.
„În decembrie anul trecut toate resursele politice de a corecta această lege fuseseră deja epuizate. Mi s-a părut incorectă și a rămas să apelez la singura resursă care mai era disponibilă-resursa juridică- apelul la Curtea Constituțională. (Alegerile într-un singur tur -n.red) îi împiedică pe cetățeni să aibă un primar reprezentativ așa cum spune Constituția. Constituția spune că organele alese trebuie să fie reprezentative, ori eu asta supun atenției Curții, măsura în care alegerile în această manieră generează sau nu primari reprezentativi”, a spus jurnalistul.
Liviu Avram a apreciat că în acest an avem de-a face cu două partide mari cu forțe relativ egale, respectiv PNL și PSD, și cu mai multe partide mici ceea ce va disipa și mai mult votul și va duce la alegerea mai multor primar care nu vor fi reprezentativi.
„Acum patru ani nu a ieșit în evidență atât de tare carența aceasta mare pentru că atunci era USL care a câștigat primari cu 40-60 % și pe locul doi PDL cu 15-20 % și nu a părut atât de stridentă anomalia, nici eu nu m-am prins la vremea respectivă cât de defect e acest sistem. Acum când scena politică s-a echilibrat și avem două forțe relativ egale plus că au apărut noi partide, votul se va disipa și mai mult și vom avea mulți primari nereprezentativi”, a explicat jurnalistul.
Liviu Avram a subliniat că are emoții și este nerăbdător să audă argumentele CCR.
Jurnalistul, care spune că şi-a depus în mod deliberat candidatura pentru Primăria Generală a Capitalei fără lista de semnături impusă de lege, a cerut Curţii Constituţionale în urmă cu câteva săptămâni să analizeze articolul de lege prin care s-a stabilit că localele se desfăşoară într-un singur tur.
„Am cerut Curţii extinderea controlului de constituţionalitate şi asupra articolului care reglementează alegerea primarului într-un singur tur, pe considerentul că cele două articole, listele de semnături şi primarii într-un singur tur, formează un mecanism de manipulare a legii electorale în favoarea partidelor la putere, practică sancţionată de Comisia de la Veneţia. Câtă vreme unui candidat îi ceri o condiţie excesivă ca să poată depune o candidatură, dar unui primar care ia decizii patru ani în numele cetăţenilor, îi cobori reprezentativitatea sub standardul constituţional, cred că am dovedit mecanismul de manipulare a legii electorale”, a spus Liviu Avram, redactor-șef adjunct Adevărul.
Excepția înregistrată la CCR vizează prevederile art. 50 alin. 2 și art. 101 alin. 2 și 3 din Legea 115/2015 privind alegerile locale.
La art. 50 alin. 2 din Legea alegerilor locale se prevede că „pentru funcția de primar candidații independenți trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, 500 în cazul orașelor și 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, precum și în cazul municipiului București".
La art. 101 alin. 2 se arată că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate", iar la alineatul 3 se precizează că, "în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație".
Dacă CCR decide că legea privind alegerile într-un singur tur este neconstituțională, Guvernul va trebui să apeleze la fondul de rezervă ca să organizeze al doilea tur.
Citiți și:
CCR decide, astăzi, dacă alegerile locale se vor organiza în două tururi
Traian Băsescu: Nu cred că vor fi alegeri în două tururi
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
