LISTA inculpaţilor care ar putea scăpa după decizia CCR privind interceptările
Potrivit articolului 142, alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului"
Șapte din cei nouă judecători ai Curții au decis că sintagma "ori alte organe specializate ale statului" este neclară, imprecisă şi imprevizibilă.
Ea nu defineşte exact care sunt instituţiile abilitate de lege care pot executa mandatele de supraveghere tehnică. Acest text de lege ar fi fost portiţa legală prin care serviciile de informaţii ar fi operat supravegherea tehnică, deşi nu sunt organe de cercetare penală.
Mandatul de supraveghere tehnică este documentul emis de un judecător de drepturi şi libertăţi pe maximum 30 de zile, la cererea procurorului. El dă posibilitatea anchetatorilor să afle date şi să strângă informaţii despre persoanele suspectate că săvârşesc fapte penale şi include:
- Interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă - interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicaţiilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare.
- Accesul la un sistem informatic prin pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice, direct sau de la distanţă
- Supravegherea video, audio sau prin fotografiere a persoanelor prin observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
- Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a persoanelor prin dispozitive ce determină locul unde se află persoana şi obiectul la care sunt ataşate
- Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni care urmează a fi efectuate prin intermediul unei instituţii de credit ori al altei instituţii financiare şi obţinerea de înscrisuri sau informaţii referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile efectuate de către o anumită persoană.
Mandatul de supraveghere tehnică este pus în executare de către structuri tehnice din cadrul parchetelor, de către specialişti din poliţie şi, până la decizia Curţii Constituţionale, şi de alte organe specializate ale statului. Acestea sunt, în fapt, serviciile de informaţii.
Toate aceste structuri colaborează, potrivit legii, cu furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau orice alt tip de comunicare ori de servicii de comunicare financiare pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică.
Decizia 358 din 27 Martie 2008 a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, ce invocă o hotărâre a CSAT din 25 Martie 2008, ambele date înaintea summitului NATO din 2-4 Aprilie 2008 de la Bucureşti, arată că „furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice va pune la dispoziţia autorităţii naţionale în materia interceptării comunicaţiilor, desemnată potrivit reglementărilor legale în vigoare, serverele de management al interceptarii şi consolele de administrare şi operare pe care le deţine în vederea asigurării funcţiei de interceptare legală a comunicaţiilor".
Fiecare activitate de supraveghere tehnică este consemnată, de către un procuror sau poliţişti, într-un proces verbal care conţine rezultatele activităţilor de supraveghere efectuate: convorbiri, comunicări sau conversaţii interceptate şi înregistrate, redarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice sau ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au făcut comunicările, data şi ora fiecărei convorbiri, datele de identificare ale suportului pe care s-a făcut supravegherea, ora şi data la care a început şi s-a încheiat supravegherea.
Procesul verbal este autentificat de procuror şi constituie mijloc de probă.
"Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăazute la art. 138-146 din Codul de Procedura Penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal", spun judecătorii Curţii Constituţionale în motivarea deciziei din 16 februarie.
MOTIVAREA INTEGRALĂ A DECIZIEI CCR AICI
„Nu vă ascund faptul că împreună cu doamna ministru Prună am avut discuţii, am gândit variante, dar aşteptăm motivarea deciziei Curtii Constitutionale şi abia atunci vom vedea ce este de făcut. Sperăm noi, aşa cum am spus, să fie una cerebrală şi care nu va aduce disfuncţii în activitatea Parchetului”, spunea Bogdan Licu, procuror general interimar al României, anterior apariţiei motivării.
Raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii înaintat Parlamentului arăta că, de exemplu, pe parcursul anului 2014, ofiţerii de informaţii au operat la nivelul întregii ţari 44.673 de asemenea mandate de supraveghere tehnică: 42.263 de mandate de supraveghere de cel mult 30 de zile pentru procurorii din cadrul Ministerului Public şi DNA şi 2.410 ordonanţe pentru cel mult 48 de ore.
În 2015, mandatele de supraveghere au fost de aproape 47.000.
Daniel Horodniceanu, procuror şef DIICOT, afirma: „DIICOT se sprijină foarte mult pe colaborarea, atât cu serviciul de informatii din cadrul IGPR, Direcţia de Operaţiuni Speciale, cât şi cu cea a SRI. Cu toate acestea, autoritatea naţională de interceptări, este la nivelul SRI în acest moment”.
Mandatele de supraveghere tehnică pot fi date pentru infracțiuni contra securității naționale, trafic de droguri, trafic de arme sau de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede sau alte valori, falsificare de instrumente de plată electronică, contra patromoniului, şantaj, viol, infracţiuni de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
Şi Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, afirma anterior apariţiei motivării Curţii: „În orice caz în care Curtea Constituţionala admite ca fiind neconstitutionale anumite dispoziții, aceasta decizie sau astfel de decizii are influenţe în sistemul judiciar pentru că din momentul în care decizia este motivată şi publicată, dispozitia respectivă care este declarată neconstituţională nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar. Deci cu siguranţa vor fi anumite consecinţe”.
Pentru DNA, consecinţele sunt imediate
"Decizia nu se va aplica în cauzele definitive soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se însă, în mod corespunzator, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată. (…) Această decizie poate servi ca temei de revizuire, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similar, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.", se arată în motivarea deciziei Curţii Constituţionale.
Foarte multe dosare penale de corupţie trimise instanţelor de judecată conţin probe obţinute din mandate de supraveghere tehnică executate la vremea respectivă de serviciile de informaţii. În multe dosare, în baza probelor directe din mandate judecătorii au decis măsuri preventive maxime sau chiar condamnări în primă instanţă.
DOSARUL MICROSOFT
În dosarul Microsoft în care judecătorii Curţii Supreme au decis arestarea preventivă a oamenilor de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi a fostului ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu şi care, din martie 2015, sunt judecaţi pentru trafic de influenţă o parte din probe sunt obţinute prin mandat de supraveghere tehnică.
Este vorba despre discuţiile dintre Dorin Cocoş şi omul de afaceri Dinu Pescariu din care rezultă că fostul soţ al Elenei Udrea şi-ar fi antedatat 21 de chitanţe. Ele erau scrise cu 5 pixuri diferite şi au fost găsite într-o folie de plastic şi ridicate la percheziţia domiciliară. Procurorii susţin că Dorin Cocoş încerca să ateste nereal că i-a restituit 210.00 de euro lui Dinu Pescariu.
Proces verbal de redare a discuţiilor dintre Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu Mihail, discuţii întregistrate ambiental în ziua de 25.09.2014, la ora 11:20:44:
<DORIN COCOŞ:> Las-o aşa, ca e mai bine. Las-o aşa. Că am vorbit şi cu…cu Elena, şi a zis: Foarte bine
<DINU PESCARIU:> Da.
<DORIN COCOŞ:> Da.
<DINU PESCARIU:> Bravo!
<DORIN COCOŞ:> Când…Am spus. Ca am stat şi m-am gândit…Bai, acolo nu scrie ca trebuie sa-i dau decât dupa 10 ani. Pai sa încep sa-i dau mâine. Ce? Hai sa fim drepţi. Şi cu asta basta. Şi lasa-le acolo!
<DINU PESCARIU:> Mi-a fost frica sa le duc acasa!
<DORIN COCOa:> Foarte bine! Eşti nebun Mai bine dă-le încoace!”, se arată în referatul DNA cu propunere de arestare preventivă".
DOSARUL LUI SORIN OPRESCU
În dosarul lui Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei, trimis în judecată de DNA pe 20 Noiembrie 2015, pentru luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional organizat, majoritatea probelor sunt dintr-un mandat de supraveghere tehnică: convorbiri telefonice, supraveghere audio, video şi fotografiere, localizare, documente obţinute de la instituţii financiar- bancare şi procesele verbale întocmite în cauză.
Faptul a fost constatat în motivarea Tribunalului Bucureşti de prelungire a arestării preventive a lui Sorin Oprescu din 30 Septembrie 2015.
„Referitor la măsurile de precauție ale inculpatului OPRESCU SORIN MIRCEA, (.....) a mai indicat că într-un foişor aflat în curtea imobilului de la (.....) se află un aparat de aproximativ 100 X 75 cm în care sunt obligați să își lase telefoanele mobile atunci când discută în foișor. Despre acest aparat (.....), zis „(.....)" i-a spus că ar bruia semnalul telefoanelor, astfel încât să nu fie interceptate …"", potrivit referatului DNA, din 6 Septembrie 2015.
DOSARUL JUDECĂTORULUI STAN MUSTAŢĂ
Prin mandat de supraveghere tehnică, procurorii l-au prins în Aprilie 2014 şi pe judecatorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat de constituire de grup infracţional organizat, şase infracţiuni de luare de mită, trafic de influenţă şi folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.
Judecătorul ce urma să se pronunţe şi în dosarul ICA, acuzat că lua mită pentru a da soluţii favorabile în dosarele pe care le judeca, purta, potrivit procurorilor, discuţiile în toaleta casei timp în care, pentru a nu fi interceptat, trăgea şi apa sau dădea drumul la robinet.
Dosarul este încă în faza de judecată. În baza probelor obținute din mandatul de supraveghere tehnică, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat deja în primă instanţă pe Stan Mustaţă la 10 ani şi 8 luni de închisoare.
"MUSTAŢĂ Stan: „Nu achitare…".
BORACIU Ion: „Cu suspendare…"
MORARU Ciprian: „Cum e posibil sa ma condamne daca prejudiciu nu e, …… nu e"
MUSTAŢĂ Stan: „…… ce zici, ca zece mii de la …… ala cica n-a facut nicio fapta. A participat oi el. Dar nu la GABI e aiurea …… da' nu e a lui. N-are în cont niciun leu. I-a sechestrat bunurile… hai, ma, da-o-ncolo!", „Sunt nebuni oi aotia, oi… aia e o dementa! Da' ia s-o-ntrebi daca îi dau lor, sa mor, îi dau…", se arată în referatul DNA.
DOSARUL LUI HORIA UIOREANU, FOST PREŞEDINTE AL CJ CLUJ
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horia Uioreanu, arestat preventiv de judecători în mai 2014, este acuzat și el de procurorii DNA de trei infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri şi complicitate la spălare de bani tot în baza unor probe obţinute dintr-un mandat de supraveghere tehnică. Procurorii DNA susţin că fostul preşedinte de consiliu judeţean ar fi primit mită de la oameni de afaceri pentru ca firmele acestora să beneficieze de contracte generoase din bani publici. Dosarul lui Horia Uioreanu este în faza de judecată din iunie 2014.
„UIOREANU HOREA DORIN: Astea s-au încasat deja.
UIOREANU HOREA DORIN: Bun, Şi el o dat...
POP RAZVAN MARIUS: El o plătit...
UIOREANU HOREA DORIN: ai total cât ... Îmi spunea ca ...un miliard oi ceva pâna la urma.
POP RAZVAN MARIUS: El o plătit un miliard...
UIOREANU HOREA DORIN: Da.
POP RAZVAN MARIUS: O sută până acuma.
UIOREANU HOREA DORIN: Bun, deci îi...
POP RAZVAN MARIUS: ai mai are ...
UIOREANU HOREA DORIN: Deci trei.
POP RAZVAN MARIUS: Aproape trei.", potrivit referatului cu propunere de arestare.
DOSARUL LUI RADU PROCOP, GINERELE LUI TRAIAN BĂSESCU
În martie 2015, şi Sergiu Lucinschi, fiul fostului preoedinte al Republicii Moldova, a fost reţinut de procurorii DNA pentru şantaj şi trafic de influenţa. Dosarul a ajuns în instanţa în iunie 2015, iar în el ginerele fostului preşedinte Traian Basescu, avocatul Radu Pricop, este acuzat de complicitate la şantaj şi instigare la infracţiunea de fals în declaraţii. Procurorii susţin că Sergiu Lucinschi şi Radu Pricop l-ar fi şantajat pe afaceristul Alexandru Horpoş cu un dosar penal. Probele fac parte dintr-un mandat de supraveghere tehnică.
„LUCINSCHI SERGIU: "Nu ştiu, sa stai tu undeva, uite la Copos, să stai şapte ani din viaţa asta scurta, undeva, du-le în p… mă-sii, este lume, este… . Eu așa m-aş gândi. Sunt oameni care nu se gândesc aşa, că în loc să fug eu să umblu pe undeva, mai bine stau…
(...)
La 16.03.2015, cu ocazia discuţiei purtate de HORPOS ALEXANDRU cu LUCINSCHI SERGIU, HORPOS a afirmat că el „nu datorează acei bani, dar ca vrea să iasă din acel rahat, să uite de acele dosare, să închidă povestea", potrivit referatului de arestare DNA.
DOSARUL PREŞEDINTELUI CJ PRAHOVA MIRCEA COSMA
Procurorii DNA i-au trimis în judecată în aprilie 2014 pe preşedintele Consiliului Judeţean, Prahova, Mircea Cosma, pe fiul său, deputatul Vlad Cosma, pe omul de afaceri prahovean, Răzvan Alexe şi pe Adrian Alixandescu, pentru mai multe infracţiuni de corupţie: dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă.
Potrivit procurorilor, Răzvan Alexe şi Vlad Cosma ar fi pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, 4 milioane de lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate, în fapt, de Răzvan Alexe. Discuţiile obţinute de procurori şi aflate în dosarul ce se judecă la Curtea Supremă fac parte tot dintr-un mandat de supraveghere tehnică.
Procesul verbal de redare în forma scrisă a conţinutului unor convorbiri telefonice interceptate şi înregistrate autorizat - demonstrând existenţa întâlnirilor conspirate şi a înţelegerilor oculte dintre inculpaţii Cosma Vlad Alexandru, Alexe Razvan, Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian:
„În ziua de 19.12.2012, la ora 15:32:27, inculpaţii Alexe Razvan şi Cosma Mircea au purtat următorul dialog, relevant pentru cauză, în contextul probator administrat:
"MIRCEA COSMA" - Da!
"ALEXE RAZVAN" - Alo! Sunt pregătit. Unde te găsesc?
"M.C."- Bai, tu sa nu apari pe-aici! Ți-am spus să-l chemi pe BOGDAN să-mi aducă hârtia!
"A.R." - Nu. Bine.
"M.C."- Asta ţi-am spus eu când am plecat. Ba, daca nu ţineţi minte…! Sunt consilierii judeţeni: BOGDAN, VITER alea, alea...
"A.R." - Gata! Gata, oefu'! Gata!", potrivit referatului DNA.
DOSARUL LUI MARIAN VANGHELIE
Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5, a picat şi el pe un mandat de supraveghere tehnică. În iulie 2015, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată în acest dosar pentru nouă infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu şi şase infracţiuni de spălare de bani. Dovezile obţinute în baza mandatului de supraveghere tehnică sunt în dosarul de la Tribunalul Bucureşti:
"Din discuţia din data de 16 februarie 2015 redăm următoarele pasaje relevante:
DINU MARIANA CARLA: M-au chemat aștia la D.N.A.
VANGHELIE DANIEL MARIAN: De ce?
DINU MARIANA CARLA: Cu casele alea...
VANGHELIE DANIEL MARIAN: De ce
(…)
DINU MARIANA CARLA: M-au întrebat și de tine. Că te cunosc
VANGHELIE DANIEL MARIAN: Și ce-ai zis
DINU MARIANA CARLA: Am zis că da! Ăștia...
(…)
DINU MARIANA CARLA: M-am speriat, îți dai seamaţ Că m-au luat cu totul!
VANGHELIE DANIEL MARIAN: Sșșș! Și te-au... Da' nu te-au urmărit, tu n-ai văzut dacă te-au urmărit când ai plecat? Nu te-ai... De acolo unde te-ai dus de acolo
(…)
VANGHELIE DANIEL MARIAN: Și ce te-a întrebat? Dacă mă cunoști
DINU MARIANA CARLA: Da.
VANGHELIE DANIEL MARIAN: Vorbește mai încet! Și... ce-ai zis
DINU MARIANA CARLA: Da și am zis că te cunosc.
VANGHELIE DANIEL MARIAN: Și ...... altceva
DINU MARIANA CARLA: Atât, de aia...! M-a întrebat dacă am... și dacă sunt... ..... acțiunile alea ..... ", potrivit rechizitorului DNA.
Şi dosarele care se află în cercetare la DNA sunt afectate de decizia Curţii Constituţionale
DOSARUL LUI IOAN OLTEAN
Ioan Oltean, inculpat pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu a fost interceptat şi înregistrat audio video tot în baza unui mandat de supraveghere tehnică.
"Din convorbirea telefonica din data de 26.06.2011, orele 23.00, dintre OLTEAN IOAN Şi Dumitrean Crinuţa Nicoleta rezulta ca cei doi sunt apropiaţi și deci exista posibilitatea exercitarii influenței asupra acesteia de catre deputatul OLTEAN IOAN. Exemplificativ:
„OLTEAN IOAN: Bună seara…
DUMITREAN CRINUţA NICOLETA: Şi vii la mine…sau cobor…sau…
OLTEAN IOAN: Dacă eşti acasă urc până la tine, dacă vrei, dacă nu, cobori, vii la mine…trebuie să te văd….
DUMITREAN CRINUŢA NICOLETA: OK, te aştept la mine…
OLTEAN IOAN: Ajung în câteva minute….
DUMITREAN CRINUţA NICOLETA: Bine, pa!
OLTEAN IOAN: Săru mâna…”, potrivit referatului DNA.
DOSARUL DEPUTAŢILOR NICOLAE PĂUN ŞI MĂDĂLIN VOICU
Arestat preventiv acum două săptămâni de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie pentru numeroase infracţiuni de corupţie, şi deputatul Nicolae Păun, preşedintele Partidei Romilor, a fost înregistrat discutând cu deputatul Mădălin Voicu şi ameninţând procurorii. Interceptările au fost realizate tot în baza unui mandat de supraveghere tehnică.
"VOICU MADALIN ȘTEFAN: Bine, bai, dar ce avem noi de ascuns? Am făcut ceva?
PAUN NICOLAE: Nu avem nimic de ascuns ....Auzi, mai? Fac câțiva ani de viață, de pârnaie, da' să moară copiii mei, când ies afara, dacă nu, dau două cuțite în gât la procurori și ma p.. pe ei……..
PAUN NICOLAE: Ba, auzi? Tu n-ai trăit în anii 60, MADA, cum ești acum. Când ți-am spus eu din primavara: mă, vezi că aștia sunt pe noi.
VOICU MADALIN ȘTEFAN: Bine, bă, și ce sa ne facă? Eu nu am afaceri, n-am combinații, n-am șmecherii………
PAUN NICOLAE: Pai pe tine nu, dar pe mine mă face!", potrivit referatului DNA.
Alţi inculpaţi în dosare cu probe strânse din mandate de supraveghere tehnică
Și probele din alte dosare importante de corupţie aflate în diferite stadii de judecată sau instrumentare în care sunt inculpaţi celebri, sunt afectate de decizia Curții Constituționale. Mandate de supraveghere tehnică pe numele lor au avut :
- Alina Bica, fost procuror şef DIICOT
- Dan Grigore Adamescu, om de afaceri
- Radu Mazăre, fost primar al Constanţei
- Nicuşor Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa
- Adrian Duicu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi
- Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe
- Gheorghe Nichita, fost primar al Iaşiului
- Mircea Govor, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare
- Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale
- Valentin Preda, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor
- Dan Şova, fost ministru al Transporturilor
- Viorel Hrebenciuc, fost deputat
- Veronica Cârstoiu, fost judecător al Curţii de Apel Bucureşti
- Antoanela Costache, fost preşedinte al Secţiei a II-a Penală din Tribunalul Bucureşti
- Viorica Dinu, fost judecător, Secţia a II-a Penală din Tribunalul Bucureşti
Pe viitor, mandatele de supraveghere tehnică ce generează probele directe din dosare vor trebui făcute de către serviciile tehnice ale parchetelor şi poliţiei, structuri ce în prezent ori sunt firave, ori nu există, ori nu au tehnica necesară și nici oameni specializați, antrenaţi pentru astfel metode speciale de supraveghere.
În 2015, de exemplu, Serviciul Tehnic al DNA, format din 24 de poliţişti, 4 persoane încadrate ca personal auxiliar şi un singur procuror au pus în aplicare 1002 autorizații obținute de la judecători, 46 de ordonanţe provizorii pentru interceptare, 27 de ordonanţe provizorii pentru înregistrari ambientale şi au prins în flagrant 22 de persoane pentru infracţiuni de corupţie. În 2015, din cele aproape 47.000 de mandate de supraveghere tehnică, SRI a operat peste 2000 de mandate de supraveghere tehnică pentru procurorii DNA.
„Este important de spus că în cadrul DNA noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în executare a autorizațiilor de interceptare. Este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează la acest serviciu tehnic şi, de asemenea, să întărim serviciul tehnic, pentru că am avut situaţii în care am lucrat si cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii”, afirmă Laura Codruţa Kovesi, procuror şef DNA.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) nu are în structura sa un serviciu tehnic ca să puna în executare mandatele de supraveghere tehnică. DIICOT investighează criminalitatea organizată, traficul de persoane, de migranţi, traficul ilicit de droguri, criminalitatea informatică, cea economico-financiară, terorismul şi infracţiunile contra siguranţei statului, dar şi falsificarea de monedă şi alte valori.
În 2015, DIICOT a strâns probe din aproximativ 6000 de mandate de supraveghere tehnică puse în executare de SRI. De-a lungul timpului, în aproximativ 20.000 de dosare ale DIICOT aflate în instanţe sau în faza de instrumentare se regăsesc probe obţinute din mandate de supraveghere tehnică operate cu ofiţerii de informaţii.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a pus în aplicare în 2015 peste 2500 de mandate cu Serviciul Român de Informații.
Direcţia de Operaţiuni Speciale, unitatea ce serveşte atât Ministerul administraţiei şi internelor, IGPR şi procurorii Ministerului Public, are 14 servicii regionale şi 26 de compartimente teritoriale. Ea ar trebui să preia întreaga activitate de punere în executare a mandatelor.
Odata cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, orice interceptare, filaj sau întregistrare ambientală făcută pentru procurori de ofițerii de informații în baza mandatului de supraveghere tehnică se oprește. Dacă în 45 de zile de la publicarea, Guvernul sau Parlamentul nu pun alineatul din Codul de Procedură Penală în acord cu Constituţia, acesta îşi încetează toate efectele juridice.
Curtea Constituţionala scrie că rezolvarea problemei nu poate fi dată decât printr-o lege clara care să nu încalce drepturile fundamentale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
