Mai mult, procurorii DIICOT spun că una dintre bombe urma să fie detonată în Târgu Secuiesc, la festivitățile de Ziua Națională a României.
Zoltan Szocs s-ar fi aflat în spatele atentatului dejucat la defilarea de 1 decembrie în Târgu Secuiesc. Anchetatorii spun că bărbatul i-ar fi instigat pe membrii organizaţiei să realizeze dispozitive explozive, pe care să le detoneze apoi în spaţii publice.
Zoltan Szocs nu a putut fi audiat, până la finalul lunii decembrie, pentru că nu se afla în ţară. De peste hotare ar fi încercat să ia legătura cu membrii organizaţiei în momentul în care a aflat că atentatul a fost dejucat, pentru a le cere acestora să ascundă adevărul. Din locuinţa bărbatului, procurorii au ridicat, la sfârșitul anului trecut, mai multe cărţi scrise de Wass Albert, declarat criminal de război şi condamnat la moarte în 1946.
Interceptările făcute de procurori îl surprind pe liderul mişcării trasând sarcini pentru montarea unor dispozitive explozive. Stenogramele arată că acesta îi învăţa pe adepţi să îşi ascundă urmele şi să plece din localitatea unde urma să aibă loc explozia, pentru a nu fi bănuiţi.
Potrivit interceptărilor, 20 de dispozitive explozive ar fi trebuit să fie montate în timpul defilării, iar acestea urmau să fie declanşate simultan, „să producă mult fum” şi să provoace panică.
Reprezentanţii mişcării „64 de comitate" susţin, într-un comunicat de presă, că nu ar exista dovezi clare care să-l incrimineze pe principalul suspect, Beke Istvan, în cazul atentatului dejucat la Târgu Secuiesc, la începutul lunii decembrie.
Ei afirmă că, deşi a fost efectuată o expertiză, nu ar exista elemente care să indice fabricarea unei bombe. În plus, reprezentanţii organizaţiei solicită autorităţilor să indice, „acele legi Şi paragrafe pe baza cărora a fost ordonată supravegherea totală a persoanelor legate de organizaţia celor 64 de comitate".
Citiți și: