Modificările codurilor penale, explicate pe scurt
Marţi seara, Guvernul Grindeanu a decis modificarea prin ordonanţă de urgenţă a Codului penal şi a Codului de procedură penală. Totodată, Executivul a transmis Parlamentului un proiect de lege privind graţierea unor pedepse, solicitând procedură de urgenţă. Care sunt, concret, noutăţile aduse de Guvernul Grindeanu şi ce impact vor avea ele?
De reţinut că niciunul dintre aceste acte normative nu s-a aflat pe ordinea de zi a Guvernului - nici pe cea ordinară, nici pe cea suplimentară - că şedinţa de la Palatul Victoria a avut loc în cursul serii, iar oficial s-a spus că va fi dedicată doar aprobării bugetului de stat pe 2017. Lipsa totală de transparenţă a fost sancţionată dur de opinia publică, şeful statului, magistraţi şi experţi independenţi.
Din start trebuie semnalate următoarele lucruri:
-modificările la Codul de procedură penală (în speţă, cele care privesc denunţurile, controlul judiciar, etc.) intră în vigoare din momentul publicării lor în Monitorul Oficial. În cazul nostru, au intrat în vigoare în noaptea de marţi spre miercuri. Dar, precizează specialistul Laura Şetfan, de la Expert Forum, „aceste modificări au efecte pentru viitor”.
- în schimb, modificările la Codul penal (în speţă dezincriminări totale sau parţiale ale unor fapte, cum ar fi abuzul în serviciu) vor intra în vigoare la 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, deci în 10 februarie. „Este o amânare bizară”, constată Laura Ştefan, care subliniază faptul că „în acest interval nu se poate vorbi de efectele legii mai favorabile”. „Soluţia reală”, în opinia sa, este ca ordonanţa de urgenţă să fie anulată printr-o altă ordonanţă de urgenţă dată de Guvern sau printr-o lege dată de Parlament.
Iată principalele modificări aduse, marţi seară, de Guvernul Grindeanu
*Denunţul se va lua în considerare doar dacă este depus în termen de şase luni. Am deschis lista cu cazul denunţurilor, reglementat în Codul de procedură penală, întrucât modificările operate au intrat deja în vigoare.
*Abuzul în serviciu care cauzează un prejudiciu mai mic de 200.000 lei nu se mai pedepseşte cu închisoarea (intră în vigoare în termen de 10 zile). Mai mult, dacă anterior abuzul în serviciu se pedeapsea cu închisoare între doi și șapte ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, OUG adoptată de Guvern prevede „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă". Care sunt, concret, efectele? Potrivit judecătorului Cristi Danileţ, judecătorii vor trebui să închidă dosare aflate pe rol, procurorii nu mai pot deschide dosare noi, iar cei aflaţi în închisoare pentru abuz în serviciu cu prejudiciu sub plafonul de 200.000 lei trebuie eliberaţi.
*Articolul modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative". Altfel spus, orice act normativ, de la ordin de ministru, decizii de primar şi până la hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean, va putea fi adoptat fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor, indiferent de prejudiciu.
*Dacă anterior, abuzul în serviciu se pedeapsea cu închisoare între doi și șapte ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie public, OUG adoptată de Guvern prevede „pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă". Articolul modificat din Codul penal prevede că aceste dispoziţii „nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative".
Având în vedere modificarea prin care pentru noua infracţiune de abuz în serviciu a fost stabilit plafonul de 200.000 de lei, iată un exemplu concret despre cum va funcţiona acest scut pentru infractori, oferit de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi: „De exemplu, dacă un manager de spital va avea la dispoziție 3 miliarde de lei pentru a cumpăra medicamente, ar putea împărţi banii în sume mai mici şi contractele să le să le dea cui vrea - familiei, prietenilor - la preţuri supraevaluate, pentru că nu va mai putea fi cercetat”.
*Cazul conflictului de interese (modificarea intră în vigoare în termen de 10 zile). Aici este eliminată dintre beneficiarii folosului patrimonial „persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură", rămânând doar funcţionarul public care comite fapta şi soţul său, rudele sau afinii până la gradul II inclusiv. „Este o dezincriminare parţială şi se vor închide dosarele, odată cu intrarea în vigoare a acestor norme. Mai sunt 10 zile”, precizează Laura Ştefan.
*Este abrogat articolul referitor la neglijenţa în serviciu (intră în vigoare în termen de 10 zile). „Aici e limpede o dezincriminare totală, dispare infracţiunea”, explică Laura Ştefan.
*Modificările aduse prin ordonanţă extind excepţiile de la favorizarea infractorului până la rudele de gradul 2 (intră în vigoare în termen de 10 zile).
*Legea graţierii (proiect trimis de Guvern Parlamentului, tot marţi seară). „Dacă adoptă exact ceea ce au publicat şi la consultarea de zilele trecute, atunci e dezastru. Practic, înseamnă ştergerea cu buretele a tuturor rezultatelor din ultimii 10 ani”, conchide Laura Ştefan.
„Sub pretextul punerii în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, ei fac modificări care nu au nicio legătură cu aşa ceva. Scandaloasă este totodată atitudinea, scandalos este felul în care Guvernul instalat abia de o lună îşi prioritizează temele, iar atitudinea ministrului Justiţiei este incalificabilă”, consideră, pe final, Laura Ştefan.
- Mai puteți citi: Ce s-a întâmplat în „noaptea neagră” și ce poate urma?
