Prejudiciul minim de 200.000 de lei stabilit în cazul abuzului în serviciu, aşa cum apare în proiectul de modificare a Codurilor penal şi de procedură penală iniţiat de Ministerul Justiţiei, poate deschide calea unor noi ilegalităţi în achiziţiile publice, avertizează procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, într-un interviu acordat agenţiei News.ro. Un manager de spital, de pildă, ar putea împărţi contractele de achiziţii în sume mai mici, pe care să le atribuie unor firme de casă, fără a comite, astfel, o infracţiune, spune șefa DNA.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Laura Codruța Kovesi spune că a aflat de modificările pe care ministrul Justiţiei vrea să le aducă legislaţiei din justiţiei miercuri, deşi în prealabil primise asigurări că instituţiile din domeniu vor fi consultate în privinţa oricărei modificări.
„Am aflat în ziua în care urma să se discute la guvern despre aceste proiecte, pentru că au existat tot felul de informaţii în spaţiul public că se lucrează la acest proiect, dar confirmarea am avut-o abia în momentul în care ministrul Justiţiei a spus că va trimite aceste proiecte la parchete şi la instanţe pentru un punct de vedere. În cursul zilei de ieri am primit în jurul prânzului aceste proiecte pentru a exprima un punct de vedere”, a precizat Kovesi.
Mai mult, spune aceasta, ministrul Justiţiei a asigurat-o de contrariu, în luna decembrie.
„Am avut o singură întâlnire la începutul anului, când domnul ministru ne-a asigurat pe mine şi pe domnul procuror general şi pe şeful DIICOT, care a fost prezent la această întâlnire, că orice modificare legislativă care va afecta în vreun fel activitatea noastră sau statutul procurorilor şi judecătorilor va exista o consultare prealabilă. Vă daţi seama că pleci de la prezumţia de bună-credinţă atunci când ţi se spune că orice modificare o voi face, veţi fi consultaţi. Şi ieri am constatat cu stupoare că acest proiect va fi adoptat fără această consultare. Au existat aceste discuţii în spaţiul public, după care am primit şi noi poriectul să ne exprimăm un punct de vedere”, a spus şefa DNA.
În opinia Laurei Kovesi, nu există justificare pentru graba cu care sunt propuse aceste modificări.
„În primul rând, de ce a existat un atât de mare secret? Asta ne-am întrebat şi noi. Ne-am lămurit între timp, pentru că nu este orice Ordonanţă. Este o Ordonanţă dedicată anumitor persoane, care au avut anumite calităţi. Nu ştiu dacă este o Ordonanţă esenţială pentru justiţie. Dacă ne uităm în această Ordonanţă de modificare a Codului Penal, vom observa că în mod ciudat justiţia din România nu avea nicio problemă, avea doar trei infracţiuni problematice. Sau patru, trei dintre infracţiuni care sunt în competenţa DNA şi o a patra infracţiune. Adică, ce este problematic în România: abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu, conflictul de interese şi conducerea unui vehicul în stare de ebrietate. Aceste patru articole reprezintă o modificare esenţială, acea punere în acord a legislaţiei româneşti cu cea europeană şi cu deciziile Curţii Constituţionale. Nu a existat urgenţă în justiţie decât pentru acele patru infracţiuni. Aş reveni la fiecare dintre acestea. Abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi conflictul de interese sunt acele infracţiuni care pot fi comise doar de anumite persoane, cum spunem noi în justiţie subiecţi calificaţi, adică funcţionari publici, demnitari, persoane care deţin poziţii de demnitate publică - primari, preşedinţi de Consilii Judeţene, miniştri, secretari de stat, parlamentari. Acesta este obiectul şi scopul acestor modificări”, argumentează procurorul şef al DNA.
În opinia sa, beneficiarii acestor propuneri sunt „toţi cei care au comis aceste fapte”.
„Puteţi să vedeţi atacurile la adresa justiţiei pe care le fac anumite persoane şi o să-i puteţi identifica. Vă dau un alt criteriu simplu, sunt sute şi sute de persoane. Intraţi pe site-ul DNA, căutaţi «abuz în serviciu» şi veţi găsi numele tuturor persoanelor care pot profita. Nu am să comentez cu nume şi prenume, pentru că nu aş dori să personalizez şi să spună cineva că am ceva cu un anume inculpat”, a adăugat Kovesi.
În privinţa pragului de 200.000 de lei de la care este luat în calcul abuzul în serviciu, Kovesi spune că e un criteriu arbitrar.
„Nu există un criteriu, cei care au făcut proiectul ar trebui să dea răspunsul, este un criteriu stabilit cu totul şi cu totul arbitrar, nu se raportează la nimic, nu putem spune că această sumă este lipsită de imprtanţă. Practic, toate infracţiunile de abuz în serviciu care creează un prejudiciu mai mic sunt dezincriminate total. Vă dau un exemplu: orice funcţionar din România, dacă această Ordonanţă intră în vigoare, poate să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cum doreşte şi dacă va cauza o pagubă de sub 200.000 de lei nu este nicio problemă, că nu reprezintă nicio infracţiune. Să nu mai vorbim de problema care va exista în achiziţii publice: dacă luăm cazul unui manager de spital, ce îl împiedică pe acesta să împartă contractele în sume mai mici de 200.000 de lei şi să atribuie contractele firmei soţiei sau fratelui sau unei firme de casă şi banii să intre în buzunarele lor? Nu îi va împidica nimic, pentru că fapta va fi dezicriminată. Aceste modificări aduc un deservicu, pentru că vor duce la închiderea unor dosare în care avem prejudicii de sute de milioane de euro”, spune Codruţa Kovesi.
