Klaus Iohannis, la bilanțul DNA: „Sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată”
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la şedinţa de bilanţ privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2016, alături de ministrul interimar al justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, şi preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea.
ACTUALIZARE. „Ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată”, a avertizat, joi, președintele României, oferind câteva exemple concrete: măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, ingerinţa factorului politic în actul de justiţie, campaniile media duse la adresa unor magistraţi sau instituţii judiciare. „Sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată”, a adăugat președintele, referindu-se la abrogarea OUG 13.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că DNA rămâne o instituție-cheie în România, care a arătat că obiectivele propuse pot fi transformate în realitate. „Veți avea în mine un partener și veți găsi la mine un sprijin necondiționat. Dezvoltarea reală a României depinde de asta”, a declarat președintele în discursul rostit la bilanțul DNA, în care a menționat că la începutul acestui an lupta anticorupție a fost pusă la încercare, aluzie la încercarea Guvernului de a modifica prin ordonanță de urgență codurile penale.
În opinia lui Klaus Iohannis, „am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României”. Succesul luptei anticorupție a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci şi la nivel internațional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune, a declarat șeful statului. El consideră că această transformare s-a produs și prin schimbarea mentalităților și a arătat că este nevoie de echilibru și înțelepciune, pentru ca progresele să nu fie pierdute.
„Am avut dovada acestui fapt recent, când am văzut cu toţii că cetățenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția sau compromisul. Dimpotrivă, aceşti oameni au așteptări pe măsură de la instituțiile statului, au așteptări ca viața publică să aibă în centrul ei respectarea legii și integritatea. La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni”, a spus președintele referindu-se la recentele proteste - cele mai ample de la căderea comunismului - generate de intenția guvernului de a aduce modificări în legislația anticorupție.
DISCURSUL INTEGRAL:
„Încep prin a vă felicita pentru bilanțul prezentat.
Au trecut aproape 15 ani de când a fost constituit Parchetul Național Anticorupție în anul 2002, precursorul DNA, iar România a demonstrat, pe parcursul acestei perioade, că a reușit să își mărească, din punct de vedere instituțional, capacitatea de a lupta împotriva corupției, pentru consolidarea statului de drept.
De la an la an, încrederea cetățenilor în justiție a crescut, iar succesul luptei anticorupție a ajuns să fie apreciat nu doar intern, ci şi la nivel internațional, ţara noastră fiind în punctul de a exporta acest model în regiune.
Această evoluţie nu ar fi fost posibilă dacă în România nu s-ar fi produs o temeinică asumare socială a unui set de valori solide.
În tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face față provocărilor ce țin de corupție a crescut, dar, lucru extrem de important, și mentalitățile s-au schimbat.
Am avut dovada acestui fapt recent, când am văzut cu toţii că cetățenii României anului 2017 nu mai tolerează minciuna, corupția sau compromisul. Dimpotrivă, aceşti oameni au așteptări pe măsură de la instituțiile statului, au așteptări ca viața publică să aibă în centrul ei respectarea legii și integritatea.
La noi s-a întâmplat un lucru extraordinar, principiile abstracte şi valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupări concrete pentru cetăţeni.
Iar când acestea au fost puse în mod brutal în pericol, a existat o reacţie civică fără precedent. România a devenit nu numai un model de bune practici instituţionale în materie de luptă anticorupţie, ci şi o sursă de inspiraţie pentru cetăţenii altor state de a manifesta şi a-şi exprima în mod public refuzul de a mai accepta actele de corupţie.
Începutul acestui an ne-a găsit într-un context în care lupta anticorupție a fost pusă în mod real la încercare.
Indignarea și mobilizarea fără precedent a românilor din ultima lună, ca și reacțiile partenerilor externi sunt semnale clare că ţara noastră trebuie să își continue parcursul de consolidare a democrației și statului de drept și, în acest sens, continuarea luptei anticorupție este o cerință esențială dacă ne dorim un stat modern.
De altfel, încercările Executivului de a modifica legislaţia penală au fost amendate în raportul MCV de anul acesta, în care se trage un semnal serios de alarmă în sensul că orice schimbări menite să slăbească eficacitatea instituţiilor judiciare care combat corupţia ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate de România în acest domeniu.
Iată, deci, că ireversibilitatea luptei anticorupţie nu este una garantată. Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracţiunilor de corupţie, ingerinţa factorului politic în actul de justiţie, campaniile media duse la adresa unor magistraţi sau instituţii judiciare sunt doar câţiva dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a înscris România.
Ordonanța nr. 13, nefericita Ordonanță 13 din 2017, a fost abrogată, măsurile amenințătoare la adresa luptei anticorupție au fost retrase și sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată.
Avem o legislaţie adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sau legi de grațiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor.
Sunt aspecte de neignorat în România anului 2017.
Aprecierea oportunității adoptării unor astfel de măsuri și intervenții trebuie să fie expresia unei dezbateri reale în Parlament, după consultarea specialiștilor și preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care să includă și punctul de vedere al minorității parlamentare, al opoziției.
Întregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reală a sistemului judiciar, cel care este chemat să aplice astfel de măsuri.
În acest sens, acțiunile mele, ca Președinte, au fost de fiecare dată în spiritul asigurării unei cooperări loiale între instituții și, de aceea, în tot procesul decizional care va urma, am încredere că DNA și instituțiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozițiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.
Doamnelor și domnilor,
Datele şi cifrele din raportul de activitate arată într-adevăr faptul că lupta DNA împotriva marii corupții duce la bunăstare socială, lucru care se va reflecta în primul rând în buzunarele cetățenilor.
Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important rămâne cel al recuperării prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă.
Activitatea instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu trebuie să fie una susţinută, pentru ca rezultatele să devină cu adevărat semnificative într-un domeniu în care cetăţenii au, pe bună dreptate, mari aşteptări.
O societate în care lupta anticorupţie este eficientă este una în care cei care au fost găsiţi vinovaţi nu se mai bucură în continuare de banii sau bunurile dobândite prin încălcarea legii.
Doamnelor şi domnilor,
Lupta împotriva corupţiei prin mijloacele legale de care dispune statul este necesară şi trebuie continuată.
Dar ea nu va fi suficientă pentru a combate definitiv acest flagel fără componenta de prevenire, care trebuie să capete din ce în ce mai multă substanţă.
În acest domeniu, profilaxia trebuie să însemne integritate şi responsabilitate la nivelul conducerii tuturor instituţiilor publice. Este, de altfel, şi una dintre aşteptările legitime ale societăţii în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice.
Am intrat într-o nouă etapă de maturizare a României, o Românie construită pe o cultură a integrității şi corectitudinii în viața publică.
Importanța continuării eforturilor făcute în domeniul transparenței și integrității publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de prevenție sau eforturile în direcția promovării educației juridice sunt doar câteva dintre măsurile pentru realizarea cărora este nevoie de cooperare.
Nu putem să reuşim în acest demers care pune pe primul loc integritatea și interesul general al cetățenilor fără punți reale între instituțiile statului.
România se află într-un moment în care poate păşi cu încredere pe drumul democraţiilor consolidate, în care mecanismele statului de drept sunt independente de voinţa politică.
Este nevoie de foarte mult echilibru şi înţelepciune din partea tuturor părţilor implicate pentru ca progresele făcute până acum să nu fie pierdute. Ceea ce trebuie să primeze este dezideratul României de a deveni un stat puternic, care apără interesele cetăţenilor săi.
În această nouă paradigmă, DNA rămâne o instituţie cheie, cu un rol esenţial în combaterea fenomenului corupţiei şi al respectării legii.
Prin activitatea dumneavoastră de anul trecut, aţi arătat că obiectivele pe care vi le-aţi asumat pot fi transformate în realități palpabile.
Doamnelor şi domnilor,
Închei prin a vă reasigura de faptul că veți avea în mine un partener și un sprijin necondiționat în consolidarea statului de drept, fiindcă este convingerea mea fermă că dezvoltarea reală a României depinde de asta!
Vă mulțumesc și vă doresc în continuare mult succes!”
Raportul anual de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2016 va fi prezentat, miercuri, de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Şedinţa este programată să înceapă la ora 11.00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional din Bucureşti, notează News.ro.
La reuniune sunt aşteptaţi să participe preşedintele Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazăr, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, vicepreşedintele CSM, Cristian Ban, preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, precum şi procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
În 7 februarie, procurorul şef al DNA Laura Codruţa Kovesi afirma că, în 2016, din peste 400 de dosare trimise în instanţă, doar 1 la sută au fost restituite, restituirea neînsemnând însă încheierea procesului penal.
„Statistic, anul trecut procurorii au trimis în instanţă 403 dosare şi doar patru au fost restituite definitiv la DNA, adică într-un procent de sub 1 la sută”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Ea a precizat că restituirea nu înseamnă finalul procesului penal, nu înseamnă că persoana respectivă este vinovată sau este nevinovată. „Au fost cazuri în care s-au dat soluţii de condamnare”, a explicat Kovesi.
Direcţia Naţională Anticorupţie anunţase, înainte de declaraţia procurorului-şef, că în ultimele şase luni ale anului 2016 nu s-a înregistrat nicio restituire definitivă.
De asemenea, instituţia mai consemna că, la criteriul "restituiri definitive”, pe anul 2015 s-a dispus restituirea definitivă în patru dosare, iar în anul 2014 tot în patru dosare.
„Restituirea dosarului la procuror vizează completarea urmăririi penale în conformitate cu precizările făcute de judecătorul de cameră preliminară şi nu echivalează cu exonerarea de răspundere penală a inculpatului. În unele situaţii restituirea poate să vizeze şi aspecte de formă ale rechizitoriului”, preciza Direcţia Naţională Anticorupţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
