(Foto: Mediafax)
Actualizare 16.55. Vicepreședinte al CSM a fost ales procurorul Gheorghe Muscalu, cu zece voturi „pentru”. Contracandidatul său, Bogdan Gabor, a strâns doar șapte voturi.
În ședința de plen de azi, 14 membri au votat pentru pentru ca Adrian Bordea să fie președintele al CSM, trei au votat împotrivă, iar unul s-a abținut.
Adrian Bordea îi succede la șefia CSM procurorului Oana Schmidt Hăineală.
Conform raportului prezentat azi, la finalul mandatului său, CSM a luat atitudine când a fost afectată independenţa justiţiei şi, după toate încercările din 2013, instituţia a demonstrat că rezistă la seisme cu magnitudine ridicată şi că îşi poate face datoria indiferent de presiune.
Ședința de azi a fost prezidată, conform legii, de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a apreciat, înaintea şedinţei , că este „o lacună a legii” faptul că în fiecare an trebuie făcute alegeri pentru şefia CSM, el spunând totodată că nu este îngrijorat că alegerile de astăzi de la CSM vor schimba trendul în justiţie.
Judecătorul Adrian Bordea şi-a anunţat, luni, cadidatura pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorii Bogdan Gabor şi Gheorghe Muscalu s-au înscris în cursă pentru funcţia de vicepreşedinte.
Traseul lui Adrian Bordea
Judecătorul Adrian Bordea a venit de la Înalta Curte de Casație și Justiție în CSM în 22 septembrie 2012, după ce Mona Pivniceru și-a dat demisia din calitatea de membru ales al CSM și de magistrat, pentru a ocupa funcția de ministru al Justiției. El a fost inițial membru interimar, ulterior CSM a declanșat procedura alegerilor. El fusese al treilea pe listă la alegerile anterioare pentru funcția de judecător din partea instaței supreme, după Mona Pivniceru și judecătoarea Gabriela Victoria Bârsan, care a renunțat la locul câștigat.
Adrian Bordea este unul dintre cei șapte judecători ai CSM care au sesizat Comisia Europeană în urma blocajului declanșat în sânul instituției în timpul alegilor de la început anului trecut.
Șapte judecători CSM și asociațiile profesionale au decis, în 17 ianuarie 2013, să informeze Comisia Europeană cu privire la procedurile de revocare a membrilor Consiliului, demarate de adunările generale ale instanțelor o dată scandalul declanșat în urma alegerilor din 4 ianuarie, când la conducerea instituției a ajuns un procuror.
Ei au solicitat atunci, printr-o declarație comună, ca toate instituțiile publice, clasa politică și societatea civilă să evite orice fel de interferențe în procedurile care se află în prezent în derulare la nivelul instanțelor, unde, în cea mai mare parte a lor, sunt în derulare proceduri de revocare a unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în urma alegerilor din 4 ianuarie.
CSM nu avea la acea dată un vicepreședinte, după ce fusese amânată, pentru a treia oară, ședința de plen în care urma să fie ales, din cauza lipsei de cvorum.
Ulterior, el a ajuns vicepreședinte, după ce plenul CSM a decis, în premieră, să îi revoce pe judecătorii Alina Ghica și Cristi Danileț. Ședința CSM a fost una extrem de tensionată, în contextul în care judecătorii din opt județe au decis să-și suspende activitatea în semn de protest faţă de refuzul CSM de revocare din funcţie a lui Cristi Danileţ şi Alinei Ghica.
Ulterior, cei doi au revenit în funcții în cadrul CSM.