Judecătorii CCR decid în ianuarie soarta pensiilor speciale ale aleșilor locali

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Legea, care a trecut de Parlament, a fost contestată imediat de Guvern. Trei argumente are executivul, toate cât se poate de practice. Guvernul contestă inclusiv faptul că legea nu prevede o sursă de finanţare, deşi vorbim de un efort financiar anual de o jumatate de miliard de lei.

Guvernul spune despre acest proiect de lege că nu prevede sursa de finanţare din care s-ar putea plăti aceste pensii speciale pentru aleşi, că instituie privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi că se dau aceste drepturi speciale retroactiv.

Legea pensiilor speciale prevede acordarea unor beneficii primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene care au ajuns la vârsta pensionării. Indemnizaţia se calculează raportat la venitul aleşilor locali. Legea nu prevede pensii speciale pentru aleşii condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

Pentru un singur mandat aleşii locali ar putea primi o pensie specială cuprinsă între aproximativ 900 de lei şi 2.100 de lei. Pentru cei cu trei mandate, valoarea maximă a pensiei speciale depăşeste 6.000 de lei.

Valoarea pensiilor speciale

Un mandat complet - între 891 şi 2.130 lei

Trei mandate - 6.390 lei

De acest proiect ar urma să beneficieze peste 16.300 de persoane. Asta presupune un efort din bugetul de stat de aproximativ 470 de milioane de lei.

Dacă legea va fi declarată neconstituţională, Parlamentul are la dispoziţie 45 de zile să o pună în acord. Dacă CCR consideră că legea nu contravine Constituţiei, atunci ea trebuie promulgată de preşedintele Iohannis.