Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale pe legea care impozitează pensiile speciale, decizia fiind luată cu unanimitate de voturi. Într-o scrisoare publică, președintele ÎCCJ, Corina Corbu, susține că astfel de inițiative legislative au condus „la crearea și întreținerea voită în societatea românească a unui curent de opinie negativ” împotriva judecătorilor și procurorilor. Aceasta vorbește despre „justificări populiste” și susține că „lipsește o dezbatere realistă” cu privire la inechitățile din sistemul de pensii de serviciu.
„Încercările de diminuare a garanțiilor de independență ale judecătorilor, mai vizibile astăzi, în forma lor economică, dar nu numai, se repetă cu regularitate și sunt prilejuri de coagulare a forțelor politice, în ciuda mult proclamatului principiu al cooperării loiale între puterile statului. În pofida prevederilor constituționale și a jurisprudenței constante a Curții Constituționale, aceste tentative continuă și în aceste zile”, precizează șefa ÎCCJ.
Președintele Înaltei Curți vorbește despre confiscarea unor drepturi prin impozitare, care are „justificări populiste” și le transmite un mesaj parlamentarilor.
„Cred că vor prefera să nu mascăm „naționalizarea”, ”confiscarea” sau reducerea drastică a cuantumului unor drepturi prin ”impozitare” (pe cei ce se vor arăta poate deranjați de această afirmație îi invit să furnizeze publicului exemplul unui singur stat, cu sistem de impozitare progresivă, unde treptele de taxare trec direct de la 10% la 85%).”, transmite Corina Corbu.
Aceasta susține că lipsește o dezbatere realistă cu prezența tuturor părților implicate, a modalităților de corectare a inechităților din sistemul de pensii de serviciu.
„Solicit în mod public inițiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporția pe care o reprezintă pensiile foștilor magistrați din totalul pensiilor de serviciu și pensiilor speciale (reamintesc că pensiile judecătorilor și procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există și această categorie) care vor rămâne în plată, precum și ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanțiilor financiare privind independența judecătorilor. Cred că toți cetățenii români sunt îndreptățiți să dețină aceste date înainte de a-și face propria evaluare și să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanței unor drepturi cu impact direct asupra independenței sistemului judiciar”, cere Corina Corbu, președintele ÎCCJ.
Citește și Zegrean, despre constituționalitatea impozitării pensiilor speciale: Va fi greu pentru cei care au făcut legea. Este o metodă bolșevică
În mesajul său pentru „reprezentanții celorlalte puteri ale statului”, Corbu vorbește despre problemele din sistemul judiciar.
„Nu mai târziu de ieri, 17.06.2020, un complet al celei mai înalte instanțe a României nu a putut proceda la judecarea unei cauze întrucât nu există o sală de judecată care să fi permis accesul concomitent al tuturor persoanelor care s-au prezentat la judecarea cauzei al tuturor participanților la proces, cu asigurarea normelor de distanțare, necesară în această perioadă. Cauza a trebuit amânată, iar judecata urmează să continue în afara Înaltei Curți, respectiv întro sală de festivități a unei instanțe din București. La Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție se acordă prim termen, în unele cauze, în intervalul mai-iunie 2022.
Aceasta este parte din imaginea reală a justiției din România la acest moment, îi invit public pe toți aceia care consideră că sistemul judiciar primește deja prea mult de la Statul Român pentru îndeplinirea funcțiunii sale sociale să prezinte măcar un exemplu al unei alte țări în care instanța supremă este obligată să se confrunte cu astfel de situații.”, susține președintele ÎCCJ.
Scrisoarea completă a președintelui ÎCCJ poate fi citită AICI.
Redactor: Robert Kiss
