Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că Parlamentul va adopta un proiect de lege care modifică Codul penal în privința actului sexual al unei persoane majore cu un minor sub vârsta de 16 ani, care este considerat viol, deoarece au existat observaţii şi solicitări ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ministerului Public şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), deoarece forma actuală a legii duce la riscul dezincriminării unor infracţiuni.
Proiectul de lege prezentat de Alina Gorghiu modifică și completează Legea nr. 217/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a Legii audiovizualului nr. 504/2002, și a fost iniţiat de senatorii PSD Robert Cazanciuc şi Diana Tuşa, fiind înregistrat în procedură de urgenţă la Senat, prim for sesizat.
„Chiar astăzi am trimis punctul de vedere formal către Parlament. E o lege pentru care dumneavoastră vedeţi reclama aceea la fiecare calup de publicitate, un mesaj de interes public legat de actual sexual al unui major cu un minor sub 16 ani, care este considerat viol. Această lege, într-adevăr, a fost adoptată la nivel parlamentar, la finalul lunii iunie. S-a scris negru pe alb atunci că atunci când un adult întreţine acte sexuale cu un copil, acel act nu poate fi consimţit de copil. Cu toate acestea, parcursul parlamentar a fost destul de anevoios. În Senat a fost o formă, în Camera Deputaţilor a ieşit altă formă. Astăzi suntem în punctul următor – punctul în care Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu Ministerul Public, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei, au identificat riscul unor dezincriminări şi au constatat toate aceste instituţii deficienţe ale legii. În, plus şi societatea civilă a depus solicitări de modificare a acestei legi, astfel încât să nu riscăm dezincriminarea unor infracţiuni”, a anunţat Alina Gorghiu vineri, într-o conferinţă de presă la Baia Mare, potrivit News.ro.
Ministrul Justiţiei a explicat că Parlamentul este cel care trebuie să efectueze aceste modificări şi să vină cu aceste îmbunătăţiri la lege, pentru că actul normativ promulgat de şeful statului urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Ea a mai spus că senatorii Comisiei juridice vor emite un raport pe acest nou proiect de lege, iar votul va fi dat tot luni, în plenul Senatului.
„Pentru că Parlamentul României este emitentul acestui act normativ, cea mai bună soluţie este ca tot Parlamentul să vină cu aceste îmbunătăţiri, legea despre care vorbim urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024. De aceea, este foarte important ca parcursul legislativ pe aceste îmbunătăţiri să se finalizeze în Camera Deputaţilor la sfârşitul acestui an, până la momentul intrării în vigoare a actualei reglementări. Ca atare, cred că e foarte bine venită modificarea acestui proiect, pentru că e nevoie de o îmbunătăţire a legii aplicabilă în mod real ca să ofere protecţie adecvată victimelor minore şi, cred eu, că după dezbaterea din Senat o să eliminăm orice fel de carenţă sau neconcordanţă care să permită interpretarea normei în favoarea abuzatorului sau vreo conduită care să poată să rămână nesancţionată de lege. Motiv pentru care am pus toată expertiza colegilor din minister la dispoziţia Parlamentului şi o să vă rog să îmi permiteţi, prin intermediul dumneavoastră, să fac acest apel public la Parlamentul României să accelereze procedura de dezbatere. În Senat ştiu că se va întâmpla săptămâna viitoare, dar e nevoie ca şi în Camera Deputaţilor, sunt convinsă că vom găsi înţelegere la toţi parlamentarii, subiectul victimelor minori fiiind unul foarte sensibil în societate. Deci trebuie corectat în timp util acest proiect legislativ”, a completat Gorghiu.
„Actul final a dezincriminat infracţiuni extrem de importante”
La rândul său, senatorul PNL Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş, preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, a explicat că proiectul iniţial care a devenit lege, prin promulgarea de la începutul lunii iulie de către preşedintele Klaus Iohannis, a fost adoptat într-o formă corectă la Senat, însă atunci când a ajuns la Camera Deputaţilor, for decizional, propunerea legislativă a fost adoptată într-o altă vorbă şi „actul final a dezincriminat infracţiuni extrem de importante”. Liberalul a adăugat că nu ştie ce s-a întâmplat cu proiectul la Camera Deputaţilor de a avut acea formă.
„Există o problemă care va fi rezolvată luni în Senat, sper şi în Camera Deputaţilor, legea consimţământului. Vreau să vă spun că avem o problemă reală, groaznică chiar, în condiţiile în care anul trecut Senatul a dat o astfel de lege, împreună cu doamna Alina Gorghiu care atunci era senator, cu colegii noştri din Comisia juridică a Senatului o lege foarte bună pe consimţământ. Ce înseamnă legea consimţământului? Adică persoana care încalcă capacitatea de a se manifesta a unui copil, a unui minor, în sensul în care are 14 ani, 15 ani, nu poate face diferenţa privind consimţământul dacă e corect pentru un act sexual, chiar dacă nu este smuls cu violenţă, ci este smuls prin imposibilitatea acelei persoane de a se manifesta conştient. Adică nu are discernământul pentru a îşi manifesta consimţământul actului sexual şi a mers într-o variantă corectă din Senat. Această variantă chiar a fost lăudată de către marile ambasade pentru că era o lege care rezolva marile probleme – pornografia infantilă, a sexualităţii cu minori, a protecţiei minorilor faţă de astfel de lucruri abjecte. În Camera Deputaţilor s-a întâmplat ceva, nu ştim ce, trece peste măsura noastră de înţelegere şi actul final a dezincriminat infracţiuni extrem de importante”, a explicat Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş în aceeași conferinţă de presă.
El a mai precizat că, în cazul în care legea va fi lăsată în forma în care este acum, atunci „foarte mulţi infractori periculoşi ar fi puşi în libertate sau foarte multe persoane trimise în judecată ar fi trimise acasă ca fiind nevinovate”.
„Dacă lăsăm legea aşa, conform statisticii puse de către Parchetul General, foarte mulţi infractori periculoşi ar fi puşi în libertate sau foarte multe persoane trimise în judecată ar fi trimise acasă ca fiind nevinovate. Motiv pentru care s-a demarat o procedură de corijare a acestei iniţiative legislative şi luni avem dezbatere publică în cadrul Comisiei juridice a Senatului, avem punctul de vedere al Ministerului Justiţiei şi a CSM care vor merge către o lege corectă pe care Senatul României, Comisia juridică o va da luni. Va intra în Comisia juridică luni, va intra în plenul Senatului luni”, a conchis Niculescu-Ţâgârlaş.
Unde a apărut neclaritatea în lege
Pe 10 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru modificarea şi completarea legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi a legii audiovizualului 504/2002. Actul normativ stabileşte că vârsta consimţământului sexual este ridicată de la 14 la 16 ani, iar infracţiunea de viol asupra unui minor va fi incriminată distinct, la fel şi cea de agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor. Astfel, această infracţiune va fi pedepsită cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, cu excepţia cazului în care diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte cinci ani.
Pe 20 octombrie, trei deputaţi USR au iniţiat un proiect de modificare a Codului penal prin care abuzurile sexuale comise de adulţii cu autoritate asupra adolescenţilor cu vârste între 16 şi 18 ani să fie pedepsite, în condiţiile în care legea consimţământului privind actul sexual cu un minor nu prevede acest lucru. Astfel, deputaţii USR Monica Berescu, Oana Ţoiu şi Victor Ilie au anunţat, pe 20 octombrie, că au iniţiat în Parlament un proiect de modificare şi completare a Codului Penal pentru „a repara o eroare gravă” din legea consimţământului privind actul sexual cu un minor.
Potivit iniţiatorilor de la USR, legea adoptată în vară în Parlament scoate de sub incidenţa Codului penal abuzurile sexuale comise de adulţii cu autoritate asupra adolescenţilor cu vârste între 16-18 ani. Reprezentanţii USR au mai precizat că au venit cu propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei în luna iunie, când Parlamentul a votat Legea consimţământului, dar că acestea au fost respinse.
Editor : B.P.
