„E un articol care spune pentru prima oară lucruri, în parte adevărate, după părerea mea. Show-ul cătușelor – e o promenadă, cam multă promenadă, cam multe cătușe (...) Articolul este interesant pentru că – lăsând la o parte furiile și poate chiar isteriile pe care le va declanșa în armatele justițiariștilor români – totuși, problema asta, a justiției calitative, nu cantitative - unul din 10 parlamentari e arestat, 40% din preşedinții de Consilii Județene, toți mogulii de presă, de la Adamescu, trecând prin Vîntu sau Sârbu, până la protectorul Elodiei”, a spus el.
„Toată lumea asta a intrat într-un tremolo destul de neconcludent pentru felul în care evoluează România. Încă n-am stabilit foarte bine raportul dintre evoluția instituțiilor democratice românești, bunăstarea cetățenilor, chiar funcționarea justiției, care e evident că există, și acest ansamblu care pompează dosare, mai ales de incriminare, de acuzare, în neştire. Cineva trebuie să se mai gândească și la asta”, a adăugat el.
Emil Hurezeanu nu contrazice nici afirmația autorului articolului din NY Times, potrivit căreia dezvoltarea României „ar fi mai bine servită de un proces public în care faptele greșite din trecut să fie recunoscute, documentate și apoi iertate”.
„Ne-am concentrat în jurul poveștilor legate de mersul înainte victorios al justiției și n-avem șosele mai bune, n-avem spitale mai bune, nici măcar închisori mai bune. Și numărul pușcăriașilor creşte. Cineva la un moment dat ar trebui să oprească la un moment dat imaginea asta, să spună: stop cadru, hai să vedem de-acum încolo ce facem”, a spus jurnalistul.
„Sigur, aici am recunoscut și influențele destul de transparente ale unor agenții de publicitate, care, probabil în mod contractual, apără două-trei reputații ale unor oameni cu mijloace sau influențe, inclusiv în Occident. Și asta e legitim”, a adăugat Emil Hurezeanu.