DOSARUL VALIZA. George Becali, condamnat din nou. Rămâne cu trei ani închisoare și fără 1,7 milioane de euro
Cele două pedepese primite în dosarul „Valiza” se vor cumula și George Becali va executa pedeapsa cea mai grea, adică trei ani închisoare.
George Becali nu primește, în schimb, niciun spor de pedeapsă în urma acestei noi condamnări. El va face cei trei ani de închisoare pe care i-a primit în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, pentru că, fără îndoială, avocații lui vor face o cerere de cumulare a pedepsei cu cea pe care deja o execută.
Victor Pițurcă a primit și el, în același dosar, un an închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului. Teia Sponte a primit doi ani cu suspendare, cu termen de încercare de patru ani. Dacă în timpul celor patru ani de monitorizare va comite o infracțiune, atunci automat va face doi ani închisoare cu executare. De asemenea, Alina Ciul şi Radu Marino au primit câte un an şi jumătate cu suspendare.
Procurorul ceruse completului de cinci judecători condamnarea lui Gigi Becali la patru ani de închisoare cu executare, a Alinei Ciul, la doi ani cu executare, iar a lui Victor Piţurcă, Teia Sponte şi Radu Marino, la câte doi ani cu suspendare.
Gigi Becali a declarat că după ce Teia Sponte a fost prins cu valiza cu cei 1,7 milioane de euro, a antedatat actul privind vânzare-cumpărare unui teren în Cluj, iar pe Victor Piţurcă l-a pus să semneze ca martor, precizând că nu mai ştie dacă i-a spus ce este acel act. În ultimul său cuvânt în fața instanței, Becali le-a mărturisit judecătorilor că au reuşit să-l sperie, că s-a făcut „băiat cuminte” şi că România are de pierdut odată cu încarcerarea sa.
Ce se întâmplă cu banii lui Becali
Fapt important, judecătorii au decis, marți, confiscarea întregii sume care a făcut obiectul acestui demers judiciar - „valiza” cu 1,7 milioane de euro.
Cei 1,7 milioane de euro, confiscaţi lui Gigi Becali prin decizia definitivă din dosarul „Valiza”, vor ajunge la bugetul de stat, în contul Ministerului Finanţelor destinat sumelor sub sechestru, împreună cu dobânda calculată din 2008, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.
Potrivit surselor citate, Ministerul Finanţelor va trimite către BCR - Sucursala Unirii, o solicitare, însoţită de minuta deciziei de marţi a instanţei supreme, prin care va cere să i se vireze suma de 1,7 milioane de euro plus dobânda calculată de la momentul sechestrării (mai 2008), aflată în contul pe numele lui Gigi Becali şi Teia Sponte.
Astfel, finanţatorului Stelei îi va fi confiscată o sumă mai mare decât cea de la momentul sechestrului dispus de procurorii anticorupţie.
Cei 1,7 milioane de euro găsiţi la Teia Sponte au fost sechestraţi de DNA printr-o ordonanţă din 8 mai 2008.
Finanţatorul Stelei se află în închisoare din 20 mai, după ce a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN.
Anul trecut, lotul „Valiza” era achitat de Curtea Supremă
Un complet de trei judecători al instanţei supreme a decis în 17 aprilie 2012, cu două voturi pentru şi unul împotrivă, achitarea lui Gigi Becali, Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piţurcă şi Radu Gheorghe Marino în dosarul „Valiza”, apreciind că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii de corupţie.
Unul din cei trei judecători din complet a avut o opinie separată, considerând că aceştia trebuie condamnaţi la închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În cazul lui Raul Volcinschi, instanţa a luat act de încetarea procesului penal, întrucât a decedat.
Decizia de achitare a fost contestată de procurori la completul de cinci judecători al instanţei supreme.
O saga judiciară de patru ani și jumătate
Gigi Becali a fost trimis în judecată în dosarul „Valiza” de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în decembrie 2008, fiind acuzat de dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Victor Piţurcă a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului, fostul vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al clubului Steaua, Teia Sponte, pentru complicitate la dare de mită, iar Alina Ciul, unul dintre avocaţii lui Becali, şi Radu Marino au fost acuzaţi de favorizarea infractorului şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 11 mai 2006, finanţatorul FC Steaua ar fi promis fiecărui jucător al clubului „Gloria 1922 Bistriţa” sume de bani cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro pentru ca aceştia să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu prevăzute în contractele de muncă, Regulamentul intern al clubului şi în Regulamentul Federaţiei Române de Fotbal. Concret, fotbaliştilor de la Bistriţa li se cerea să-şi apere corect şansele şi să obţină un rezultat favorabil în meciul cu Rapid Bucureşti din 12 mai 2006.
Doi ani mai târziu, în perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucătorilor de la „Universitatea Cluj” aflaţi pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului Naţional de Fotbal - Liga I - aproximativ 100.000 de euro pentru fiecare -, aceştia urmând, la fel ca în cazul precedent, să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu, să-şi apere corect şansele şi să câştige meciul cu „CFR 1907 Cluj”, contracandidata echipei FC Steaua Bucureşti la câştigarea titlului de campioană, preciza DNA.
În 23 mai 2008, într-o conferinţă de presă, Gigi Becali declara că are un act de vânzare-cumpărare pe un teren din Cluj, datat cu 20 de zile înaintea meciului U Cluj - CFR Cluj, iar printre martori a semnat şi selecţionerul tricolorilor, Victor Piţurcă.
Citiți și: Ce riscă Steaua, dacă Gigi Becali va fi condamnat în dosarul „Valiza”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
