Dosarul Tel Drum. Ministerul Dezvoltării și CJ Teleorman nu s-au constituit părți civile

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile suspecților din dosarul Tel Drum, inclusiv pe averea lui Liviu Dragnea, pentru a recupera prejudiciul care depășește 27 milioane de euro. Instituțiile păgubite în acest dosar nu s-au constituit însă parte civilă, pentru a recupera eventuala gaură din bani publici.

„Până în acest moment, nici autoritatea de management (Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene) nu s-a constituit parte civilă cu privire la sumele ce ar fi fost obținute nelegal din fonduri europene de peste 20 milioane euro), nici Consiliul județean Teleorman nu s-a constituit parte civilă cu privire la prejudiciul ce ar fi fost produs prin infracțiunile de abuz în serviciu (peste 31 milioane lei)”, se arată într-un comunicat DNA.

Al treilea om în stat are de azi sechestru pe toată averea. Liviu Dragnea a fost chemat la DNA să ia la cunoştinţă decizia procurorilor. Aproape 128 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro, are de recuperat statul de la liderul PSD şi alţi patru inculpaţi din dosar. Suma depăşeşte valoarea întregii averi oficiale a lui Dragnea, aşa că DNA i-a pus sub sechestru toate bunurile. Case, terenuri, acţiuni, conturi şi bani daţi cu împrumut.

„Fiecare cetățean trebuie să înțeleagă foarte exact ce se întâmplă acum, cu acest sechestru. Există o pagubă de 20 milioane de euro și 30 de milioane de lei, pagubă constatată de organismele europene și deja recuperată de Bruxelles din bugetul românilor. Prin urmare, în clipa de față se pune problema: plătim noi, contribuabilii, această pagubă sau cei acuzați - în frunte cu dl. Dragnea - de furt, de escrocherie, în această speţă. Plătesc ei sau plătim noi? Asta e situaţia”, a comentat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

Citiți și:  CTP: Dl. Dragnea face parte din statul „parále”. Are o avere impresionantă

VIDEO. Bărbații în negru care îl apără pe Liviu Dragnea

Cine și cum se poate constitui parte civilă

Conform Codului de Procedură Penală, părțile vătămate se pot constitui parte civilă până la începerea cercetării judecătoreşti. Acest lucru „se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază. În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere”.

Codul de Procedură Penală, art. 20: Constituirea ca parte civilă

(1) Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept.

(2) Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii şi a întinderii pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care acestea se întemeiază.

(3) În cazul în care constituirea ca parte civilă se face oral, organele judiciare au obligaţia de a consemna aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheiere.

(4) În cazul nerespectării vreuneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana vătămată sau succesorii acesteia nu se mai pot constitui parte civilă în cadrul procesului penal, putând introduce acţiunea la instanţa civilă.

(5) Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate:

a) îndrepta erorile materiale din cuprinsul cererii de constituire ca parte civilă;

b) mări sau micşora întinderea pretenţiilor;

c) solicita repararea prejudiciului material prin plata unei despăgubiri băneşti, dacă repararea în natură nu mai este posibilă.

(6) În cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată părţilor civile, care trebuie să încunoştinţeze procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu. Toate actele de procedură comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunoştinţă sunt prezumate a fi cunoscute de către persoanele reprezentate.