Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a anunţat, marţi, că dosarul Revoluţiei a ajuns de la instanţa supremă la Secţia Parchetelor Militare, unde o echipă nouă de procurori va începe să lucreze şi să stabilească adevărul în acest caz.
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis dosarul Revoluţiei în aprilie la instanţa supremă, pentru confirmarea deciziei procurorilor de redeschidere a cauzei.
Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei a arătat că procurorii militari au făcut o anchetă lacunară şi că între 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi 14 octombrie 2015, când procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.
Magistratul de la ICCJ a apreciat că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, care vor permite administrarea oricăror probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, precizând că „edeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice”.
În motivare se mai arată că procurorul care a anchetat cazul şi-a stabilit o serie de obiective, printre care aflarea identităţii victimelor, a locurilor din care s-a tras, a armelor care s-au folosit şi a persoanelor cu funcţii de decizie în statul român care au avut un rol în evenimentele violente din timpul Revoluţiei din 1989, însă acestea nu au fost atinse şi nici nu au fost făcute demersuri pentru îndeplinirea lor.
Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.