Dosarul privind finanțarea campaniei electorale din 2009 se amână. Judecătorul se pensionează

Data publicării: 13.06.2019 11:37

colaj udrea ioana basescu — Foto: InquamPhotos

La termenul de joi, în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009, în care sunt acuzați Elena Udrea, Ioana Băsescu și Dan Andronic, completul de judecată a anunțat amânarea procesului din motive obiective. Judecătorul se va pensiona și cauza va fi judecată de un alt complet pe 12 septembrie, transmite Mediafax.

„Judecătorul de caz ne-a anunțat astăzi (joi -n.r.) că se va pensiona. Nu s-a mai efectuat niciun act de judecată, pentru că dacă se va pensiona, în cauză va intra un alt judecător. Pentru a evita să se ia de la început efectuarea unor acte de judecată de noul judecător, astăzi (joi -n.r.) s-a acordat un termen în luna septembrie, tocmai pentru ca judecătorul care va prelua dosarul să se pronunțe pe toate chestiunile ce țin de desfășurarea acestui proces”, a declarat Vasile Pleșa, avocatul lui Gheorghe Nastasia, inculpat și el în această cauză.

La termenul de joi erau așteptate răspunsurile DNA și SRI, în ceea ce privește colaborarea celor două structuri în instrumentarea cauzei. Avocatul lui Nastasia a declarat că răspunsurile DNA și SRI sunt în așteptare.

Totodată, acesta a mai spus că în încheierea de la termenul trecut, prin adresa ce i-a fost înaintată, SRI trebuie să dea un răspuns, tocmai pentru răspunsurile date de către SRI și DNA până în prezent sunt contradictorii.

Potrivit acestuia, DNA recunoștea efectuarea unor acte de urmărire penală și colaborarea cu SRI, iar SRI, spre deosebire de alte dosare, nu oferă nicio informație.

„Prin adresa SRI nu se recunoaște oarecum că s-a lucrat în acest dosar, în sensul în care ar fi intervenit ca organ de urmărire penală în acest dosar. Trebuia lămurit printr-o adresă care ar fi trebuit să vină la acest termen, printr-un răspuns al SRI”, a precizat acesta.

În ceea ce privește posibilitatea ca Elena Udrea să scape, prin intervenirea prescripției răspunderii penale, avocatul a mai spus că ,,problema prescripției răspunderii penale este una de competența judecătorului, modul în care instanța va aprecia că a intervenit termenul de prescripție, și fac referire aici la termenul general de prescripție, e o chestiune pe care noi o discutăm în multe dosare, tocmai ca urmare a deciziei CCR, care a constatat că prevederile art. 155 NCP, care arată că termenul de prescripție se întrerupe prin orice act de urmărire penală e neconstituțional. Textul ar fi trebuit modificat (respectiv – n.r.), cu orice act de urmărire penală care a fost comunicat suspectului sau inculpatului. Nu s-a realizat acest lucru până în prezent. Poziția avocaților în general este că nefăcându-se adaptarea textului de lege la 45 de zile de la comunicarea deciziei CCR, în Monitorul Oficial, și acest lucru s-a întâmplat în luna a cincea a anului trecut, textul de lege privind prescripția specială a răspunderii penale practic nu mai operează”.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă. Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheoghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi.