DOSARUL MICROSOFT. DNA cere arest la domiciliu pentru Dorin Cocoș. Omul de afaceri și-a recunoscut toate faptele
ACTUALIZARE 22:00 Instanţa Curţii Supreme a rămas în pronunţare. Dorin Cocoş va afla abia la începutul săptămânii viitoare dacă va fi cercetat în arest la domiciliu în dosarul Microsoft, aşa cum cer procurorii anticorupţie. Oricum, el mai are un mandat de arestare, de această dată în dosarul Bica2, aşa că o eventuală hotărâre de eliberare nu îl va scoate de îndată din spatele gratiilor.
Anchetatorii spun că, în 2009, Dorin Cocoş ar fi primit de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu 9 milioane de dolari. În schimbul banilor, urma să îşi folosească influenţa pe lângă membri ai Guvernului de la acea vreme pentru ca firma lui Claudiu Florică să câştige contractul pentru licenţele Microsoft. Principalele intervenţii le-ar fi făcut Elena Udrea, soţia lui Dorin Cocoş, spun procurorii. Iar banii de mită ar fi ajuns la ea şi, apoi, la PDL. Ca să mascheze mita, Dorin Cocoş şi Dinu Pescariu ar fi semnat un document din care reieşea că fostul sportiv l-a împrumutat pe omul de afaceri cu 500 de mii de euro. Suma apare în declaraţia de avere a Elenei Udrea din anul 2009.
Dosarul Microsoft. Cum ar fi lucrat tandemul Elena Udrea-Dorin Cocoș
ACTUALIZARE 18:49 Dorin Cocoș și-ar fi recunoscut toate faptele penale, astăzi, în fața judecătorilor Înaltei Curți. Este vorba de suspiciuni de trafic de influență, spălare de bani, luare și dare de mită. El ar fi anunțat că a decis să colaboreze cu procurorii de la DNA în dosarul Microsoft, în care este suspectat că ar fi cerut 9 milioane de euro mită de la omul de afaceri Claudiu Florică, pentru a interveni la oficiali din Guvern - cărora le-ar fi dat o parte din acești bani - ca să asigure în primăvara anului 2009 trecerea unei hotărâri de guvern care să asigure prelungirea contractelor între statul român și compania Microsoft.
Omul de afaceri Dorin Cocoș este la această oră în faţa magistraţilor de la Curtea Supremă, care judecă cererea de înlocuire a arestului preventiv cu cel la domiciliu.
De asemenea, procurorii au cerut prelungirea arestului la domiciliu pentru Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicaţiilor, şi pentru omul de afaceri Nicolae Dumitru. Cei doi sunt în arest la domiciliu de aproape o lună.
Este foarte probabil ca Dorin Cocoş să fi ales să colaboreze cu procurorii DNA, având în vedere că aceștia au cerut înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.
Instanța supremă va lua o decizie privind solicitarea DNA în această după-amiază. Dorin Cocoș mai are însă un mandat de arestare preventivă, în al doilea dosar de corupție al Alinei Bica, fostul procuror-șef al DIICOT.
DNA: Cine beneficia de mita de milioane de euro
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
O parte importantă a mitei vehiculată în cazul contractelor Microsoft a ajuns la PDL, se arată în referatul procurorilor. Este vorba despre mita de 9 milioane de euro, despre care anchetatorii susţin că ar fi fost primită de Dorin Cocoş şi Elena Udrea.
În schimbul banilor, fostul ministru şi-ar fi folosit influenţa în partid şi în Guvern pentru a obţine aprobarea hotărârii de guvern prin care au fost alocate fondurile cu care, în 2009, Ministerul Comunicaţiilor a prelungit contractul pentru licenţele Microsoft.
9 milioane de euro ar fi primit mită Dorin Cocoș de la reprezentanții companiei Fujitsu Siemens pentru ca fosta sa soție să tragă sfori în Guvern pentru semnarea contractelor de licențiere Microsoft. Din referatul procurorilor reiese că o parte din mită a finanțat campania electorală a PDL.
„Beneficiari ai sumelor de bani din plăţile efectuate în baza contractului sunt, printre alţii, inculpatul Sandu Gabriel, inculpatul Cocoş Dorin şi Partidul Democrat Liberal, care a beneficiat de plata unor materiale electorale prin intermediul inculpatului Sandu Gabriel”, se arată în referatul DNA.
Elena Udrea declara cât încă era în libertate că nu știe ce bani a primit Dorin Cocoș. Procurorii au însă probe care arată că ea ştia de la cine sunt banii şi ce trebuie să facă în schimbul lor.
„Practic, suspecta Udrea Elena Gabriela şi-a traficat funcţia şi influenţa la nivel guvernamental (...) şi a primit foloase necuvenite constând în suma de 9.000.000 de euro”, se mai arată în referatul DNA.
Anchetatorii spun că Elena Udrea şi-a îndeplinit rolul. A intervenit într-o şedinţă de Guvern şi l-a convins inclusiv pe premierul din 2009, Emil Boc, să semneze contractul pentru cumpărarea licenţelor Microsoft. Banii urmau să fie plătiţi de Ministerul Comunicaţiilor, condus atunci de Gabriel Sandu.
„Pentru promovarea hotărârii de guvern nr. 460/2009 şi alocarea bugetului necesar, inculpatul Gabriel Sandu a beneficiat de susţinerea ministrului Udrea Elena Gabriela şi a prim-ministrului”, precizează procurorii în referat.
Premierul de la acea vreme pretinde că nu a făcut decât ce trebuia.
„Vreau să ştiţi că nimeni n-a exercitat niciun fel de presiune asupra mea să se încheie acel contract. Eu n-am exercitat niciun fel de presiune asupra nimănui să se încheie acel contract. Dacă îmi amintesc bine, acea hotărâre de guvern avea vreo șapte semnături, de la miniștri PSD sau PDL, care erau competenți în materie și, ca atare, contractul s-a derulat conform prerogativelor legale stabilite de către specialiști. Și, repet, tot ce am discutat despre acest contract în 2009 se regăsește pe stenogramele din ședinta de Guvern”, a declarat Emil Boc.
Povestea cu iz penal a contractelor Microsoft începe în urmă cu 12 ani. În septembrie 2003, Guvernul României încheie un acord cadru cu Microsoft pentru cumpărarea a 50.000 de licenţe la preţ redus pentru computerele din întreaga administraţie publică centrală.
Anchetatorii susţin că întreaga afacere stă sub semnul corupţiei și a fost pusă la cale de Claudiu Florică, directorul Fujitsu Siemens Computers România. El ar fi pus bazele unei rețele care urmărea cumpărarea politicienilor ce urmau să facă lobby pentru semnarea unui contract din care dispărea preţul redus.
Trei guverne, cel puţin zece miniştri şi trei prim-miniştri au avizat, timp de zece ani, unul dintre cele mai mari contracte din istoria Romaniei moderne. 105 milioane de dolari şi 110 de milioane de euro au fost plătite pentru închirierea unor programe de computer, cu preţuri duble faţă de cele ale pieţei de profil.
Citește și:
Dinu Pescariu, audiat de procurorii DNA
Sebastian Ghiţă se apără: Niciun ban nu vine de la Cocoş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
